Regele Mihai și datoria noastră față de memorie

Astăzi, 25 octombrie 2025, când marcăm ziua de naștere a Regelui Mihai I al României, nu comemorăm doar un suveran, ci evocăm un om care a înțeles mai bine decât mulți contemporani ce înseamnă demnitatea, curajul și responsabilitatea față de țară.
În Republica Moldova, numele Regelui Mihai are o rezonanță aparte. Destinul său este strâns legat de istoria Basarabiei, o legătură de suflet și de credință, pe care președinta Maia Sandu o sublinia, cu ani în urmă, într-un mesaj plin de înțeles și respect față de trecut.
„Numele Regelui Mihai, trecut în eternitate pe 5 decembrie 2017, este strâns legat de istoria Basarabiei și a Chișinăului. (…) Este de datoria noastră să păstrăm în memoria colectivă numele Regelui Mihai, care a fost un simbol al luptei pentru restabilirea dreptății, al luptei pentru libertate și democrație.” – Maia Sandu, 8 decembrie 2017

La opt ani distanță, aceste cuvinte capătă o semnificație și mai profundă. Într-o perioadă în care Republica Moldova își afirmă tot mai clar identitatea europeană și democratică, memoria Regelui Mihai trebuie nu doar evocată ceremonial, ci integrată cu demnitate în cultura civică și educațională a societății noastre.
Regele Mihai nu este doar un capitol din istoria României, ci o parte vie din istoria noastră comună. El a fost simbolul unui ideal moral într-o lume frământată de compromisuri, un exemplu de conduită publică și de loialitate față de valorile fundamentale ale libertății și democrației.
Astfel, se cuvine să readucem în actualitate apelul pe care Maia Sandu îl lansa în 2017:
„Una dintre străzile centrale ale Chișinăului a fost denumită, în perioada interbelică, în cinstea sa (Marele Voievod Mihai, actuala Serghei Lazo). (…) De aceea, facem un apel public să fie sprijinită inițiativa noastră de a se restabili denumirea istorică a străzii Serghei Lazo în numele Regelui Mihai.”
Această propunere nu este doar o chestiune de toponimie, ci un gest de restituire istorică și de reparație morală.