La București, situația din stânga Prutului este cunoscută doar din relatările despre suspendările repetate din funcție ale lui Igor Dodon sau din manifestările unioniștilor, știri care parcurg televizoarele din București și care distrag, astfel, atenția de la problemele reale ale Moldovei. Societatea moldovenească se confruntă cu o situație economică soră cu falimentul, în urma furtului în valoare de un miliard de dolari din băncile de stat și cu capital privat, echivalentul a 25 de miliarde USD la nivelul României. După căderea ex-premierului Vlad Filat, s-a găsit un singur vinovat al furtului, câteva instituții internaționale caută anemic unde au dispărut banii, iar actuala guvernare îi promovează în funcții importante tocmai pe cei suspectați că ar fi mijlocit jaful secolului.
 Astăzi stăm de vorbă cu avocatul Andrei Năstase,  inițiatorul protestelor contra actualei guvernări oligarhice de la Chișinău, despre marele jaf din Republica Moldova, pentru a afla cine se face vinovat de această crimă și care sunt șansele recuperării banilor.

Cotidianul: Republica Moldova este cunoscută în lume nu doar pentru lucruri bune, dar, din păcate, și pentru așa-numitul jaf al secolului. Se știe că acest caz a fost investigat de instituții străine abilitate. Până la urmă, guvernarea își dorește elucidarea cazului sau nu? Și unde sunt miliardele furate?

Andrei Năstase: Există câteva elemente definitorii, din cauza cărora nu putem nicidecum să numim publicarea raportului Kroll 2 o manifestare francă a preocupării regimului pentru binele oamenilor. În primul rând, raportul a fost  publicat chiar în preajma sărbătorilor de iarnă. Este un subterfugiu menit să minimalizeze impactul raportului. Apoi, documentul a fost publicat sub formă de sinteză care, de fapt, nu dezvăluie beneficiarii reali ai devalizării sistemului bancar al țării. Ilan Șor, amicul de rele al lui Plahotniuc, Leancă și Dodon, figurant în ambele rapoarte Kroll, rămâne unica persoană care apare pe post de idiot util al adevăraților criminali. Motivul prezentat ulterior de prim-ministrul Filip, potrivit căruia raportul nu a fost publicat integral, pentru că nu s-a dorit ca ceilalți 90% de oameni „absolut onești“ din sistem să fie bănuiți de ceva. Adevărul este că toți ei sunt menționați în raport, de aceea, explicația prim-ministrului este de-a dreptul jenantă. Mai mult de atât, în contextul în care BNM a specificat că niciun oficial moldovean nu a avut acces la varianta originală a raportului Kroll 2, înțelegem că prim-ministrul minte fără scrupule opinia publică, în numele său, dar și în numele altora.

Deci sinteza raportului Kroll 2 nu prezintă niciun interes pentru publicul larg?

Nu e chiar așa. Partea bună este că și această sinteză confirmă câteva concluzii importante făcute pe baza Raportului Kroll 1, publicat de guvernare în mai 2015, sub presiunea protestelor masive, de peste 50.000 de oameni, organizate de Platforma Demnitate și Adevăr. Ambele rapoarte arată,  cât se poate de clar, că jaful secolului a fost un act criminal premeditat al mafiei oligarhice și că a fost realizat în etape prestabilite, întreaga mașinație a fost protejată la cel mai înalt nivel de stat. În prima etapă, în anul 2011, oligarhul Plahotniuc, încă de pe atunci coordonator al alianței de guvernare zisă pro-europeană, formată din partidele lui Filat și Ghimpu, a intervenit în activitatea Băncii de Economii. Controlând întregul sistem judecătoresc, Procuratura și Banca Națională, a schimbat componența acționarilor minoritari prin intermediul unor atacuri raider, utilizându-l în acest sens pe afaceristul Veaceslav Platon. Apoi, prin intermediul celor 77 de companii care îi aparțineau businessman-ului Șor, în perioada 2011-2014 au fost spălate în jur de 2,9 miliarde de lei. Bănuiesc că această etapă a fost o perioadă de testare atât a sistemului, cât și a forței de reacție a societății.  Din nefericire, însă, nu a existat nicio reacție, pentru că întreaga clasă politică și o mare parte a societății civile au fost complice la această crimă.

Ce operațiuni fac parte din cea de-a doua etapă a celui mai mare jaf bancar din istoria contemporană a Europei?

Etapa a doua poate fi atribuită anului 2013, când statul a fost deposedat, fără scrupule, de 23 % din acțiunile Băncii de Economii, pierzând astfel statutul de acționar majoritar al acestei bănci. Vă amintiți, poate, că atunci a fost creată, în prealabil, o stare de panică în jurul BEM-lui. În acele condiții, partenerii noștri de dezvoltare  – FMI și Banca Mondială – au recomandat capitalizarea băncii,  prin alocarea banilor de către acționari și prin consolidarea managementului. Statul trebuia să acorde 80 milioane de lei pentru emisiunea suplimentară de acțiuni. O nimica toată, doar că ideea a fost blocată în Guvern și Parlament, fără prea multe discuții. În aceeași perioadă a avut loc înțelegerea criminală, interoligarhică, între șefii partidelor aflate la guvernare – Filat, Ghimpu și Lupu – coordonată de oligarhul-pivot Plahotniuc, cu complicitatea așa-numitei opoziții parlamentare, reprezentată de Voronin și Dodon. Ca rezultat, statul a cedat gratis acțiunile BEM, valoarea cărora, cu  patru ani în urmă, era estimată de FMI la două miliarde de lei. Toată operațiunea privind emisiunea suplimentară fără participarea statului a fost organizată de Agenția Proprietății de Stat, subordonată Ministerului Economiei, deși Veaceslav Negruță, ministrul Finanțelor de atunci, s-a împotrivit (ulterior sancționat pentru asta printr-o condamnare arbitrară). Începând cu 2009, și această agenție a fost controlată permanent de către Partidul Democrat, cu alte cuvinte, de Vladimir Plahotniuc.

Jaful propriu-zis a avut loc în 2014, când au fost acordate credite în mod ilegal…

Exact. Apogeul jafului a avut loc în anul 2014, când din Banca de Economii, Banca Socială și Unibanc au fost sustrase cumulativ, în formă de credite frauduloase, 1,14 miliarde de dolari. Cifra aceasta poate fi egalată cu circa 15 % din PIB-ul Republicii Moldova sau aproximativ 55 % din veniturile bugetului de stat, raportate la statistica anului 2014. Totodată, zeci de miliarde de lei au fost spălate prin circuitele dubioase din numeroase companii offshore. Înaintea acestor operațiuni, guvernarea pretins proeuropeană a pregătit, cu un cinism greu de imaginat, acoperirea cvasi-legală a extragerii miliardelor din rezervele Băncii Naționale. Mai întâi, prin ordonanță de urgență au modificat legea, astfel încât guvernul să poată emite GARANȚII DE STAT. Pe 7 noiembrie 2014, la insistența ministrului Economiei, Andrian Candu (finul lui Vladimir Plahotniuc, actualul președinte de Parlament), și a Guvernatorului Băncii Naționale de atunci, Dorin Drăguțan, guvernul condus de Iurie Leancă a aprobat, în regim secret, Hotărârea nr. 938.

Ce prevedea acea hotărâre și de ce este crucială în toată această poveste a jafului secolului?

Această hotărâre prevedea oferirea garanțiilor de stat în valoare de 9,5 miliarde de lei Băncii Naționale, în vederea acordării creditelor celor trei bănci comerciale. Atenție, la acea dată ele încă nu erau devalizate în proporții imense! Deci, totul fusese planificat minuțios! Și mai grav, contrar legii, oferirea garanțiilor de stat nici nu a fost condiționată de instaurarea administrației speciale de stat la băncile menționate. În paralel, în același noiembrie 2014, Banca de Economii a oferit credite în sumă cumulativă de 838,5 milioane de dolari, iar din Banca Socială, în două zile, 25-26 noiembrie 2014, au fost extrase mijloace financiare în suma cumulativă de 956 milioane de dolari!

De ce nicio instituție de resort a statului nu a reacționat prompt la aceste mișcări bancare, care, evident, nu puteau rămâne neobservate?

Toate operațiunile privind convertirea și sustragerea banilor din sistemul bancar moldovenesc s-au produs pe fundalul inacțiunii criminale a Băncii Naționale, a Centrului Național Anticorupție, a Procuraturii Generale și a Serviciului de Informații și Securitate. De ce? Pentru că, odată cu preluarea puterii politice de către forțele pretins proeuropene, instituțiile de drept și de reglementare, în loc să fi fost scoase de sub controlul politic al partidului comuniștilor și al lacheului lui Voronin, oligarhul Plahotniuc, și puse în slujba cetățeanului, acestea au fost partajate politic între partidele alianței „proeuropene“. Banca Națională, Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate, instituțiile direct responsabile de securitatea financiară a țării, au trecut sub controlul politic al Partidului Democrat, rămânând sub controlul personal al lui Vladimir Plahotniuc, care între timp părăsise barca comunistă și își cumpărase un partid „democrat“ și un Lupu. Li s-a ordonat să devină orbi, surzi și muți, și asta au făcut în interesul marelui beneficiar. Doar abia după ce băncile cu pricina au fost devalizate, Banca Națională a dispus desemnarea administrației speciale acolo. Totodată, Curtea Supremă de Justiție, condusă de consilierul juridic de odinioară al lui Plahotniuc, Poalelungi, a anulat toate tranzacțiile ce țineau de emisia suplimentară din 2013 și i-a întors statului pachetul de control asupra Băncii de Economii, care deja, după cum înțelegeți, fusese prădată. Ulterior, un alt guvern, condus de Gaburici, a mai acordat garanții de stat, în valoare de 5,4 miliarde de lei, Băncii Naționale, chipurile, pentru salvarea deponenților celor trei bănci. Urma și a treia garanție, în sumă de 7,5 miliarde de lei, însă protestele masive ale populației, organizate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr, au împiedicat operațiunea criminală. În scurt timp după protestele noastre, Gaburici a demisionat, iar guvernarea a fost obligată să publice raportul Kroll 1.

Ce s-a întâmplat cu cei care au operat furtul, a fost cineva tras la răspundere penală?

De fapt, tuturor le merge foarte bine. Ilan Șor a fost menționat de 136 ori în raportul Kroll 2, în contextul sustragerii banilor din sistemul bancar! Dar este la libertate, „conduce“ municipiul Orhei, cheltuie acolo banii furați și se pregătește să devină deputat, susținut de guvernarea oligarhică și personal de Plahotniuc. Andrian Candu este președinte al Parlamentului și debitează inepții despre statul de drept, Dorin Drăguțan a primit o uriașă indemnizație de concediere și a plecat la „odihnă“. Iurie Leancă se laudă că el, chipurile, ar fi salvat sistemul bancar. Foarte curând o să-l vedem în fotoliul de prim-viceprim-ministru, alături de Gaburici, care va deveni ministru al Economiei, și Alexandru Tănase, propus pentru funcția de ministru al Justiției, tot el deschizătorul de drum pentru cele 30 de miliarde ale mafiei rusești prin justiția moldovenească. Investigând subiectul, veți descoperi cum mulți se dau mari români la București, cum toacă banii contribuabililor români, iar la Chișinău sunt mână în mână cu mafia rusească.

Totuși, o strategie de recuperare a banilor dispăruți din sistemul bancar al Republici Moldova a fost pusă în aplicare…

Da, una diabolică, cinică, care înseamnă o lipsă totală de respect față de cetățenii acestui stat capturat. În 2016, Guvernul Plahotniuc-Filip a transformat garanțiile oferite pentru protejarea devalizării sistemului bancar într-o datorie internă. Adică a obligat cetățenii să recupereze aproximativ 25 miliarde de lei, sumă aproape dublă a garanțiilor acordate. Regimul a încercat chiar să adopte o lege specială, de amnistie și legalizare a capitalului din offshoruri. Tentativa criminală a fost respinsă, prin efortul conjugat al societății civile, opoziției extraparlamentare antioligarhice și al partenerilor externi. Dar criminalii nu s-au resemnat. Guvernarea Plahotniuc-Dodon a introdus sistemul de comercializare a cetățeniei Republicii Moldova prin  „investiții în piața financiară sau procurarea hârtiilor valorice de stat“, dorind astfel să transforme țara într-un paradis al spălării banilor iliciți.

Ce credeți despre intenția guvernării de a dezincrimina infracțiunile economice, procedură pusă pe tapet la sfârșitul anului trecut?

Este o încercare grosolană de a exonera figuranții furtului secolului de răspundere penală pentru crimele comise, de a face imposibilă recuperarea miliardelor furate prin acțiuni civile imprescriptibile în cazul infracțiunilor și pentru a-i face pe complici să nu vorbească despre marele beneficiar al furtului secolului. Intenția guvernării de a decriminaliza ilegalitățile economice, după modelul Rusiei, Armeniei, al Kazahstanului și al celui promovat, la timpul său, de Ianukovici, în Ucraina, este un semnal extrem de alarmant. Prin abolirea pedepsei penale pentru fărădelegile economice, săvârșite de interlopii de la guvernare, împreună cu schimbarea sistemului electoral, se vrea crearea unui habitaclu de huzur pentru hoți, proxeneți penali și politici, bandiți de toate culorile, mercenari. Oamenii de onoare, „businessmanii“ cinstiți vor ajunge defavorizați și batjocoriți, iar cei care practică ilegalități economice vor fi încurajați să persevereze fără jenă și fără frică, știind că nu vor fi încarcerați niciodată. Mafia de la guvernare își pregătește o viață de vis, chiar și în condițiile în care numele autorilor jafului secolului vor fi făcute publice. Ei se asigură că nu vor sta la pușcărie.

Platforma Demnitate și Adevăr, partidul pe care îl conduceți de doi ani, este vârful de lance al luptei pentru scoaterea Republicii Moldova din captivitatea unei guvernări, pe care o identificați ca pe o structură mafiotică. Ce veți face în continuare?

Noi întotdeauna am reacționat imediat, inclusiv după publicarea variantei trunchiate a raportului Kroll 2. Am îndemnat procurorii onești să inițieze urmărirea penală pe marginea elaborării și aprobării Hotărârii Guvernului nr. 938 din 7 noiembrie 2014, cu tragerea la răspundere a persoanelor care au promovat și au contrasemnat acest act normativ și a funcționarilor Băncii Naționale, CNA și SIS, responsabili pentru supravegherea activității băncilor și securitatea economică pe parcursul anului 2014.

Totodată, noi am propus reluarea protestelor masive în vederea obținerii de la guvernare a publicării complete a Raportului Kroll 2, inclusiv a capitolelor despre beneficiarii reali ai jafului secolului, finalizării cât mai urgente a procesului judiciar împotriva lui Ilan Șor, cu deschiderea tuturor ședințelor Curții de Apel, precum și pornirii unui real proces de urmărire penală și sancționare a beneficiarilor furtului cu recuperarea neîntârziată de la aceștia a miliardelor furate. Vom cere, evident, și anularea legii privind achitarea din banii cetățenilor a circa 25 miliarde de lei în contul acoperirii garanțiilor de stat, oferite de către guvernele Leancă și Gaburici. Locul celor doi ex-prim-miniștri, Leancă și Gaburici, al lui Candu, Drăguțan, Șor este la pușcărie. Această concluzie o poate trage oricine citește Kroll 1 și Kroll 2, coroborate cu Hotărârea Guvernului nr. 938.

Nu vom renunța, căci nu avem dreptul să cedăm. Suntem conștienți că Republica Moldova este în pragul unei adevărate catastrofe, a pauperizării totale, cu un indice al exodului populației peste orice limită. Noi știm cum trebuie gestionată situația pentru a ieși din criză, pentru a aduce Europa la Chișinău. Dar lucrul esențial pentru început rămâne înlăturarea de la putere a cartelului penal Plahotniuc-Dodon și deferirea lor justiției, în cadrul unui larg proces de lustrație, cu aplicarea față de ei și anturajul lor a confiscării extinse a averilor ilicit dobândite.

Cristian Cobuz 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •