Republica Moldova își păstrează și în anul 2018 statutul de stat nedemocratic, cu un regim de guvernare hibrid, cu un nivel înalt al corupţiei şi mass-media controlată de oligarhi, potrivit unui raport al Freedom House, conform căruia țara noastră se află printre statele cu cel mai mare risc de alunecare în autoritarism alături de Ucraina, Georgia, Armenia şi Kîrgîzstan.

Țara noastră are indicele 4,93, într-un clasament în care 1 înseamnă cel mai înalt grad al democrației, iar 7 – cel mai scăzut. Astfel, Republica Moldova are cel mai scăzut scor dintre statele din regiune, alături de Kosovo, apropiindu-se astfel de caracteristicile unui stat cu regim semi-autoritar, regim caracteristic Armeniei.

Potrivit raportului, cele mai grave probleme cu care se confruntă Republica Moldova sunt la capitolele „corupție”, cu un scor de 6,00, „guvernare democratică” – 5,75, „guvernare democratică locală”, independența mass-media” și „independența justiției”, fiecare cu 5,00. În total, scorul democrației fiind de 4,93.

Autorii raportului constată că, pe parcursul anului 2017, democrația Republicii Moldova a continuat pe traiectoria negativă din anii precedenți. Procesele politice au fost dominate de adoptarea unui nou sistem electoral mixt și a ceea ce părea a fi un acord tacit între Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM). Prin imitarea unei „lupte geopolitice”, PDM și PSRM au creat o agendă internă falsă care vizează eclipsarea problemelor reale cu care se confruntă societatea, cum ar fi sărăcia, corupția, migrația, șomajul sau „furtul de miliarde de dolari”.

„Deși în Republica Moldova, în anul 2017, nu au avut loc alegeri, modificarea sistemului electoral dintr-un sistem proporțional într-un sistem mixt a fost unul dintre subiectele cele mai controversate și foarte dezbătute din țară. Sistemul electoral mixt, adoptat prin votul comun al PDM, PSRM și membrii grupului parlamentar PPEM, a fost criticat public de societatea civilă, partidele extraparlamentare, partidele parlamentare de opoziție și organizațiile internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția. Această modificare electorală va dezavantaja probabil partidele extraparlamentare și va încuraja corupția electorală”, constată autorii raportului.

De asemenea, autorii raportului constată că „sectorul mass-media a continuat să fie politizat. Un cadru legal depășit, influența excesivă a politicienilor și oligarhilor, independența limitată a autorității de reglementare în domeniul radiodifuziunii, concurența neloială pe piața publicității politizate și folosirea mijloacelor de informare în scopuri politice au continuat să împiedice independența mass-media din Moldova”, conform raportului.

Totodată, se atestă că reforma justiției a stagnat în 2017. „Procedura de numire a judecătorilor și a funcționarilor-cheie a rămas una dintre principalele probleme ale acestui sector și a continuat să fie o sursă de îngrijorare, mai ales în ceea ce privește integritatea candidaților. Cazurile importante, cum ar fi cele ale lui Ilan Shor și ale lui Veaceslav Platon, cărora societatea le-a solicitat de nenumărate ori acces liber și direct, au continuat să fie examinate în spatele ușilor închise. Justiția a fost de asemenea folosită pentru a ascunde motivele politice și a fost utilizată inegal în examinarea dosarelor care implică reprezentanți ai administrației publice locale și centrale, arătând încă o dată că influența politică este cea mai mare provocare pentru sistemul judiciar din Moldova. Lipsa progresului și a reformelor în sectorul justiției au determinat Uniunea Europeană (UE) să anunțe în octombrie decizia de reducere a programului de sprijin bugetar pentru reformele judiciare și să oprească ultima tranșă de sprijin în acest sector în valoare de 28 de milioane de euro (33,1 milioane de dolari)”, se mai arată în raport.

În aceeași ordine de idei, Freedom House constată că inițiativele anticorupție nu au contribuit la reducerea acestui flagel în 2017, deoarece „nu a avut ca scop depolitizarea instituțiilor publice și a agențiilor de reglementare. Concursurile deschise pentru funcții de răspundere au fost, în majoritatea cazurilor, netransparente, organizate nu prin merite, ci bazându-se în schimb pe reglementări controversate și loialitate politică sau apartenență la grupul politic aflat la guvernare”.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here