(INTERVIU) Sorin Ioniță: Alegerile locale, o trambulină pentru scrutinul parlamentar din toamnă
Alegerile locale anticipate din Chișinău și Bălți reprezintă o trambulină pentru scrutinul parlamentar din toamnă, iar candidații mai degrabă își vor testa forțele pentru ceea ce urmează, susține analistul politic român Sorin Ioniță într-un interviu pentru Cotidianul.md.
1. La Chișinău suntem în plină campanie electorală. Niște alegeri care au venit pe neașteptate și în care avem 12 candidați înscriși. Cum vedeți scrutinul din capitală și cât de important este el, în condițiile în care mandatul câștigătorului va fi doar pentru un an?
„Evident e vorba despre un test politic pentru partide, vechi şi noi, o avanpremieră a alegerilor din toamnă, deci o etapă importantă. In plus e vorba şi de Bălţi, deci în total o proporţie semnificativă din electoratul Moldovei, adică este aproape un vot naţional. Pentru cele mai multe formaţiuni votul ăsta e o trambulină pentru celelalte alegeri, deci discuţiile despre guvernarea municipiului Chişinău sunt fatalmente secundare. Dar nici n-ar avea cum să fie altfel, dat fiind că mandatul va fi scurt. In cel mai bun caz 1-2 candidaţi vor vorbi despre oraş din perspectiva a două mandate, adică pledează de acum pentru re-alegerea lor anul viitor la primărie”.
2. Observăm pe dreapta, iar la Chișinău când spunem „dreapta” ne referim la cei declarați pro-europeni sau unioniști, o aglomerație foarte mare de candidați. Cel puțin 9 din 12 sunt declarați de dreapta. Iar asta în timp ce Ion Ceban e practic singurul care contează pe segmentul pro-rus. Cum va fi influențat rezultatul alegerilor de această situație?
„“Dreapta” a devenit într-adevăr o poreclă pentru pro-europenism de un soi sau altul: în fond nicăieri nu scrie că nu poţi avea în Moldova şi socialism pro-european. Partidul lui Dodon numai socialist nu e, având toate mărcile conservator-reacţionare: clericalism, valori culturale şi familiale apăsat tradiţionaliste, etc. Cam aşa e prin toate ţările ortodoxe, unde foştii comunişti sunt cei mai mari conservatori şi naţionalişti. Bref: clivajul important în Moldova, fie că este recunoscut pe faţă, fie că este escamotat sub alte etichete, e acesta Est-Vest, nostalgie şi teamă de schimbare versus Europa şi deschidere. Doar că prima tabără e mai unitară în leadership, cum era şi URSS, în vreme ce tabăra cealaltă e mai diversă, cacofonică şi competitivă, cum e şi Europa. Decisiv este turul doi şi e greu dar nu imposibil ca tabăra Vest să câştige. In 2016 a lipsit foarte puţin”.
3. În ultimul timp, la Chișinău se discută tot mai mult de unire. Și la alegerile din capitală avem mai mulți candidați declarați unioniști. Ies în evidență doi: liberalul Munteanu și deputatul de la București Codreanu, între care s-a iscat un adevărat război al declarațiilor. Cum va fi influențat curentul unionist de prezența acestor candidați?
„Nu ştiu pentru că acest nou val unionist a venit ca o surpriză pentru multă lume din afara Moldovei. Având candidaţi în cursele electorale unionismul va fi probabil mai vizibil şi mai mainstream decât era cazul acum 7-8 ani. Cum nimeni n-are un plan foarte concret în tabăra unionistă (nici măcar Băsescu, vezi punctul de mai jos), e posibil ca disputele verbale să le facă chiar bine, în sensul legitimării mişcării ca întreg, chiar dacă nu a unei aripi sau alteia. Insă un lucru pe care l-am observat peste tot în politică este că nu oricine spune orice este şi crezut de lume”.
4. Partidele de la București au și ele favoriții lor la Chișinău. PSD-ul, în special prin intermediul primarului Gabriela Firea, o susține pe independenta Silvia Radu. PNL și USR și-au manifestat deschis susținerea pentru candidatul Platformei DA și PAS, Andrei Năstase, iar PMP-ul lui Traian Băsescu este foarte activ implicat în promovarea lui Constantin Codreanu. Cum vedeți aceste asocieri și ce impact pot avea ele?
„Ani de zile implicarea partidelor şi liderilor români în politica din Moldova a fost destul de mecanică, lipsită de inteligenţă şi mai ales de rezultate. Un cetăţean moldovean ar fi şocat să constate cât de puţine ştiu cei de la Bucureşti despre realităţile Moldovei, dincolo de clişee, cu câteva excepţii. Chiar în ultimele luni au fost pelerinaje de partid pe la Chişinău şi s-au putut vedea în interviuri lideri politici căzuţi din lună, care habar n-aveau despre ce vorbesc. Băsescu e o excepţie, ca nivel de energie şi implicare, însă nu uitaţi că vorbim de Băsescu 2.0, de după marea suceală pe teme de justiţie şi stat de drept, nu de Băsescu 1.0 reformatorul, aşa cum a rămas în imaginea majorităţii cetăţenilor moldoveni. Băsescu a fost întotdeauna un formidabil comunicator (v-aţi convins deja) şi luptător în situaţii dificile, de minoritate, poziţii din care şi-a cam câştigat toate bătăliile. Ii place să fie buturuga mică contra carului mare. Dar a fost un mult mai slab constructor de echipe durabile. Dincolo de detalii, legăturile pe familii de partide sunt inevitabile, sunt practică uzuală în UE şi vor deveni chiar mai strânse dacă Moldova se apropie de un statut european mai cert”.
5. Avem alegeri parlamentare în toamnă. Cât de mult va fi influențat rezultatul parlamentarelor de ce vom avea în scrutinul municipal? Cum ar putea fi afectate relațiile cu Bucureștiul și Bruxeless-ul de rezultatul celor două scrutine?
„Influenţa majoră va fi cea internă, pentru că va valida sau nu diverşi actori politici la Chişinău, la putere sau în opoziţie. UE nu va reacţiona decât dacă se petrec fradude majore sau cine ştie ce catastrofă politică, ceea ce e improbabil. Iar Bucureştiul s-a dovedit până acum infinit adaptabil la bizareriile politicii din Moldova, deci nu cred că se va schimba mare lucru după alegerile din mai 2018. Dacă la parlamentare se petrece o basculare majoră către sovieto-nostalgie ortodoxistă, vom vedea atunci care e planul B al partenerilor de dezvoltare”.
Comentarii