Chiar dacă calitatea guvernării din Moldova este identică sau chiar inferioară celei din Georgia, cetăţenii moldoveni sunt mai rezervaţi în ceea ce priveşte iniţierea protestelor sociale, scrie expertul politic Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Dionis Cenuşă aminteşte că principalul motiv al protestelor în 2017 a fost înlocuirea votului proporţional cu cel mixt, în afara unui consens general între forţele politice şi în societate şi cu ignorarea recomandărilor partenerilor europeni.

De asemenea, el menţionează că cele mai semnificative proteste sociale, care au cuprins şi etapa negocierilor între cetăţeni şi autorităţi, au fost cele determinate de stocarea deşeurilor menajere în satul Ţânţăreni. Cu toate acestea, în opinia sa, principalii actori non-politici care reacţionează la abuzurile guvernării sunt reprezentanţi de către organizaţiile din sectorul non-guvernamental, a căror funcţionare depinde în mare parte de finanţarea externă.

Pe de o parte, aceasta oferă pârghii limitate de impact asupra guvernării. Dacă îngrijorările societăţii civile nu ar fi preluate de către UE şi alţi parteneri externi, explică Dionis Cenuşa, atunci guvernarea le-ar fi ignorat cu desăvârşire.

Pe de altă parte, presiunea cumulată a societăţii civile şi instituţiilor europene, deşi poate influenţa comportamentul guvernării (cazul tentativei de a decriminaliza crimele economice), la fel, are şi efecte adverse, cum ar fi dezvăţarea cetăţenilor de instinctele cetăţeniei active, vizibilă în cazul georgienilor, opinează politologul. Analistul politic enumeră trei motive principale care contribuie la păstrarea unui grad redus de manifestare civilă a moldovenilor, în alte cazuri decât protestele cu caracter politic.

În primul rând, persistă o tendinţă înaltă de migraţie în rândul populaţiei, atât pentru o perioadă nedeterminată, cât şi pentru totdeauna. Odată ce plecarea din ţară constituie o alternativă, atunci dispare necesitatea şi stimulentul de a reacţiona şi a preveni (in)acţiunile nefavorabile ale autorităţilor, scrie politologul.

În al doilea rând, pasivitatea moldovenilor rezultă din posibilitatea relativ ieftină şi rapidă de a obţine paşapoartele ţărilor europene (România, Bulgaria).

Acest lucru nu doar facilitează emigrarea, dar şi creează o agendă alternativă pentru cetăţenii moldoveni, subliniază Dionis Cenuşa. Cel de-al treilea aspect evidenţiat de către politolog este lipsa unei experienţe pozitive. Spre deosebire de georgieni, care au în spate Revoluţia Rozelor, precum şi mai multe proteste sociale cu cedări clare din partea guvernării, moldovenii au protestele din aprilie 2009, finalizate cu intimidarea şi persecutarea protestatarilor şi foarte puţine acţiuni de reabilitare a victimelor persecutărilor.

Condiţionalitatea utilizată de către UE este benefică pentru transformarea ţării, dar ea nu trebuie să substituie în niciun caz capacitatea colectivă internă a societăţii moldoveneşti de a îmbunătăţi de sine stătător relaţiile dintre stat şi cetăţeni, concluzionează Dionis Cenuşa.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here