Celebrul autor al planului Kozak, Dmitri Kozak, se ocupă din nou în mod oficial de Republica Moldova, iar ministrul apărării de la Chișinău, Eugen Sturza, nu a catadicsit să meargă la summitul NATO de săptămâna trecută de la Bruxelles, lucru care generează critici din partea analiștilor politici de la București.

„În paranteză fie spus, ministrul apărării din Republica Moldova nu s-a dus la summitul NATO de la Bruxelles (de săptămâna trecută), unde era invitat să participe la o reuniune organizată de România și dedicată Mării Negre”, a menționat, în context, Dan Dungaciu. E un semnal pe care îl trimite și României, și NATO, dar și spre Est, a punctat el. În sensul aceasta trebuie să fim mai atenți, coroborat cu faptul că președintele Putin tocmai l-a numit iarăși pe domnul Kozak – autorul memorandumului cu același nume din 2003 – reprezentant pentru Republica Moldova, a punctat expertul, citat de digi24.ro.

Memorandumul „Kozak” din 2003 prevedea crearea unui stat federal moldovean din care să facă parte Transnistria. Planul, o extindere a unui document asemănător din anul 1997, a fost respins de preşedintele moldovean de la acea vreme, Vladimir Voronin, care a argumentat că propunerea intra în contradicţie cu legea fundamentală a ţării.

Ministrul apărării din Republica Moldova, Eugen Sturza (33 de ani, cel mai tânăr ministrul din Guvernul moldovean), și-a motivat absența de la summitul NATO de la Bruxelles de săptămâna trecută prin faptul că problemele care s-au discutat acolo nu vizează Moldova în mod direct. „Agenda summitului NATO din acest an nu include subiecte de discuții care vizează direct Republica Moldova…”, a explicat el.

„Probabil dl Sturza nu s-a informat bine. Republica Moldova este menționată de cinci ori în declarația adoptată de șefii de stat și de guvern ai țărilor NATO, întruniți miercuri, 11 iulie, în capitala Belgiei”, scrie comentatorul moldovean Nicolae Negru.

„Cu numirea lui Dmitri Kozak în locul lui Dmitri Rogozin, sub o altă pălărie (Rogozin fiind „reprezentant special al președintelui Federației Ruse în Transnistria”, pe când Kozak este reprezentant special al lui Putin „pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova”), nu mai pare accidental faptul că Dodon s-a convertit între timp la „federalism” și ocupă locul lui Voronin. Alegerile parlamentare vor demonstra cât de bine a pregătit Rusia terenul pentru cea de-a doua încercare a lui Kozak”, arată analistul din Republica Moldova. De altfel, Igor Dodon a vorbit la sfârșitul săptămânii trecute cu președintele Vladimir Putin, la Moscova, unde a asistat la finala Cupei Mondiale.

În contextul întâlnirii Trump-NATO de la Helsinki, Dungaciu spune că pericolul pentru România este imediata vecinătate, care s-ar putea să nu mai figureze printre prioritățile Departamentului de Stat.

Vom mai rămâne la frontiera NATO și UE cel puțin pentru o generație și trebuie să fim atenți cum arată vecinătatea noastră imediată. Nu e vorba numai despre Ucraina, e vorba și despre Republica Moldova, a declarat Dan Dungaciu, conform sursei citate.

„Ar trebui să ne uităm în imediata noastră vecinătate, pentru că s-ar putea să fim primii beneficiari, în ghilimele, ai discuțiilor care au avut loc la Helsinki”, a subliniat analistul de la București.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
control_parental_starnet

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here