Cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului se pregătesc să-și ia țara înapoi. Marele protest al românilor împotriva penalilor oploșiți la guvernare începe astăzi. Noi, basarabenii, ieșim în stradă pe 26 august. Cunosc moldoveni care vin de la 5000 de kilometri. Pe banii lor. Au închiriat autobuze și vin. Vin să-și salveze țara din ghearele dictaturii.

Ei nu vin să asculte muzică în Piața Marii Adunări Naționale, ei nu vin să scandeze „Poliția-i cu noi!”, ei nu vin să spună poezii la microfon și nici să asculte niște politicieni care, neștiind ce să mai spună mulțimii, se uită debusolați prin părți: „Mai este cineva care vrea să vorbească? Nu? Mai dați niște muzică atunci”. La protest nu e ca la radio, iar organizatorii unor asemenea manifestații nu sunt DJ care pun muzică, ci lideri politici capabili să ia decizii, să-și asume riscuri, să pună presiune pe guvernanți și, cu protestatarii în spate, să-i determine să cedeze. Totul pe cale pașnică.

Doar aparent pare o contradicție. Da, pașnic am mai protestat. Dar armenii au demonstrat că se poate protesta pașnic rezultativ. E riscant să chemi lumea în piață, inclusiv diaspora, în condițiile în care oamenii clocotesc de mânie. Nemulțumirea maselor a atins cote maxime. 7 aprilie 2009 – neelucidat, furtul miliardului de dolari, punerea miliardului furat pe spatele amărâților, coridor prin Aeroport pentru evadarea criminalului de stat Șevciuk, utilizarea ștampilei de țară pentru spălarea banilor furați prin legi scrise pentru un singur om, numirea de către acesta în funcții de conducere a nașei, finului și a altor mișei cu borsetkă, judecători corupți și șantajabili care au făcut din Moldova o mare spălătorie de bani, lăsarea lui Șor în libertate, deputați cumpărați la kilogram ca roșiile la piață, schimbarea sistemului electoral pentru perpetuarea la putere și evitarea pușcăriei, invalidarea alegerilor în Chișinău din motive aberante, izolarea țării prin adoptarea unor decizii care transformă Moldova în pericol regional, ratarea finanțării externe din cauza ambițiilor unui singur om. Toate acestea au generat sărăcie, neîncredere, disperare, criminalitate și ură. Multă ură.

Să ții în frâu 100 000 de oameni în fața unor guvernanți detestați, păziți de poliție cu bastoane, care ne-au condamnat părinții la sărăcie și ne-au alungat din țară prin hoție, injustiție și proastă guvernare și, totodată să faci mulțimea să se simtă răzbunată și, cel mai important, să generezi schimbarea – trebuie să fii magician. Elementar, trebuie să ai un plan. De fapt, două: unul prin care să demolezi și altul prin care să construiești. Are Moldova astăzi un Nikol Pașinean care să demoleze și imediat să construiască? Ar fi chemat Pașinean cetățenii în stradă în timpul vacanței parlamentare, pentru lovitura decisivă dată guvernării care-și fură cetățenii? Ce faci cu 50-70 de mii de protestatari din Piață pe 26 august seara? Îi trimiți, ca de obicei, acasă, anunțându-i că protestul s-a încheiat, că Plahotniuc s-a speriat și că manifestanții sunt tare bravo că au venit… de la 5 mii de kilometri?

Opoziția le-a cerut cetățenilor să fie mulți în Piață. Se pare că vor fi. Opoziția le-a cerut anterior chișinăuienilor să nu dea capitala lui Dodon-Plahotniuc. Chișinăuienii nu le-au dat-o și au fost alături, în stradă, de primarul ales, așteptând ca acesta să-și ia Primăria oferită de cetățeni prin vot. Dar capitala le-a fost luată. Cu japca. Votul lor a fost aruncat la gunoi, iar primarul ales nu a reușit să-și ia Primăria. Cei care și-au permis acest abuz rămân nepedepsiți. Se acoperă cu argumente stupide care fac ca ziarele străine să scrie despre Moldova la rubrica „Curiozități”. Între timp, opoziția pare să se fi resemnat.

O opoziție timidă nu va fi înțeleasă de diaspora care vine la protestul din 26 august. Să blochezi Parlamentul în timp ce finul, nașa și alte neamuri se bucură de vacanță prin străinătate ar fi ridicol. Să ceri repetat comunității internaționale să le blocheze conturile din străinătate fără să fii sigur că cineva va reacționa la această solicitare – e de huiduit. Să visezi la ziua când, de pe cal alb, îi vei cere capului tuturor relelor să dispară subit, nepedepsit, din Moldova și să aștepți aplauze din partea celor pe care acesta i-a jefuit ani la rând – e o miză politică greșită. Să te mulțumești cu un „cap al lui Moțoc” tăiat, poate, de Curtea de Apel Cahul – e puțin. Și atunci care este planul, Pașinean?

Protestul din 26 august va marca și alegerile din 2019, dacă rezultatul acestora mai contează cumva. Pentru liderii opoziției, această manifestație va fi precum un renumit concurs de muzică pentru un artist deja celebru – ori câștigi și te aplaudă o lume întreagă, ori pierzi și dispari.