Teoria ”lebedei negre” (Black Swan) descrisă pentru prima dată de celebrul autor american de origine turcă, Nassim Nicholas Taleb, descrie fenomene surpriză de mare impact social, care pot genera răsturnări de situație datorită forței și efectelor sale care depășesc cu mult magnitudinea evenimentele obișnuite, de rutină. Numim ”lebădă neagră” ceea ce are un impact major, nu poate fi prezis și nu s-a mai întâmplat anterior. Expulzarea cetățenilor turci prin intervenția SIS reproduce practic o ”lebădă neagră” în sistemul politic al RM, de efectele căreia ne vom da seama curând, chit că expulzarea recentă profesorilor turci nu poate lăsa pe nimeni indiferent.

1. Sâmbătă, la conferința de presă din 08.09.2018, Speakerul Parlamentului RM, Andrian Candu, s-a străduit să acopere acțiunile SIS, justificându-le. În loc de a fi apărătorul legilor și Constituției RM, Candu a sugerat fără drept de apel că ar exista o legătură între arestul cetățenilor turci și investigațiile lansate de SIS în ultimii 20 de ani, pretinzând că știe mai multe decât spune. Să presupunem. Lipsiți de orice fel de apărare, cei arestați nu-și pot dovedi nevinovăția, dar este de obligația avocaților și a cetățenilor liberi să se întrebe dacă mesajul transmis ieri de Candu nu este echivalent cu promisiunile sale anterioare de a garanta ”filtre” adiționale în cazul băncilor fraudate în anul 2014, și dacă acoperirea politică al acestei expulzări abuzive nu promite acțiuni și mai grave în viitorul apropiat? Aparent, speakerul nici măcar nu admite ideea că actele eliberate de MAI (Biroul Migrație și Azil) resortisanților turci, garantându-le nu doar dreptul de ședere și muncă în cadrul prestigiosului liceu Orizont, dar și obligația directă a statului de a-i proteja în raport cu orice abuzuri, și că actele emise de RM vor cântări probe grele la viitoarele deliberări ale CEDO pe acest caz. Mi se pare straniu ca Speakerul nu pare să fie deranjat de existența unor dosare pe cazuri de ”persoane monitorizate” despre care nu știe nimic. Este cert că expulzarea cetățenilor străini se efectuează exclusiv de către organele afacerilor interne (MAI) în temeiul unei hotărâri a instanței de judecată. SIS-ul nu avea autoritatea și nici puterea de a substitui MAI și nici instanțele de judecată abilitate să delibereze asemenea cazuri. Se știe că la 28 mai, 2012, Plenul Curții Supreme de Justiție a dispus în baza hotărârii sale că ”autoritățile RM vor refuza extrădarea dacă va considera că, la examinarea cauzei, nu a fost respectat dreptul de apărare al condamnatului, recunoscut oricărei persoane învinuite de săvârșirea unei infracțiuni, iar în anumite cazuri, extrădarea se va acorda numai după ce statul solicitant va prezenta asigurări suficiente că persoanei a cărei extrădare se care i se va oferi dreptul la o nouă judecare, care să îi garanteze dreptul la apărare”. Să nu știe cei mai buni juriști ai actualei guvernări despre răspunderile celor care încalcă în mod repetat și voluntarist legislația națională?

2. Dorind să lămurească poziția Parlamentului RM față de acest caz ieșit din comun, Speakerul Andrian Candu, a turnat și mai multă benzină pe foc. Acesta a declarat că ”SIS a monitorizat și anterior persoane pe motive de suspiciuni în legătură cu diverse rețele teroriste și că au mai fost și alte cazuri de expulzare în ultimii 20 de ani conform aceleiași proceduri”. Această destăinuire făcută public de șeful legislativului de la Chișinău agravează problema cu care ne confruntăm în acest moment. Întrucât Biroul Migrație și Azil a infirmat că ar fi avut careva informații despre acțiunile intentate profesorilor turci de la liceul Orizont, deducem că agenții SIS au acționat ilegal și că Speakerul a confirmat oficial acest lucru. Menționând că agenții SIS au arestat profesorii turci în prezența unor procurori, Andrian Candu sugerează că s-ar fi respectat legislația națională, dar nu precizează dacă persoanele arestate s-au bucurat de dreptul la apărare și dacă arestul lor a fost autorizat de un judecător de instrucție, investit cu soluționarea cererii de extrădare. Doar instanțele de judecată pot decide asupra cazurilor individuale de extrădare, ținând cont de jurisprudența CEDO. Între timp, Comisarul European Johannes Hahn cere autorităților RM să respecte principiul statul de drept. https://twitter.com/JHahnEU/status/1037746488342978560

3. Nu există nici o dovadă că ar fi existat o decizie definitivă de judecată în Turcia în cazul profesorilor de la liceul Orizont, altminteri comunicatul emis de SIS ar fi pornit de la el. Convențiile internaționale interzic explicit extrădarea cetățenilor spre alte state, în care există temeri rezonabile că li se vor aplica tratamente degradante ori că pot fi supuși unui tratament inuman, vor fi supuși torturii ori pedepsei capitale. Și chiar și dacă ar fi existat o sentință de judecată cu executare împotriva cetățenilor turci arestați de SIS, în absență, autoritățile RM aveau obligația de a nu extrăda aceste persoane statului solicitant, dacă există chiar și cele mai mici bănuieli că aceste persoane sunt urmărite pentru convingerile lor politice, religioase sau de oricare alt fel. Presa internațională a documentat un șir uriaș de stări extreme la care au fost supuși cei învinuiți de colaborarea cu oponenții politici ai Președintelui Erdogan, indiferent de starea lor socială, jurnaliști, militari, profesori, studenți. Un articol din The Guadian susține că după starea excepțională impusă în iulie 2016 circa 150.000 persoane au fost concediate, inclusiv 6000 cadre universitare, 4500 judecători și procurori și peste 137.000 au fost arestați. Circa 200 ziare au fost suspendate și 100.000 de web-site-uri au fost blocate. Presa descrie în detalii înfricoșătoare ce se întâmplă în închisorile turcești cu acești disidenți politici, ceea ce ar fi trebuit să prevină expulzarea pe criterii politice.

4. Tot Andrian Candu a insistat că acțiunile SIS au respectat legislația RM și că decizia de expulzare nu are nici o legătură cu finanțarea acordată de Erdogan pentru renovarea palatului prezidențial și vizita acestuia în RM. Vorbele lui Andrian Candu sunt infirmate chiar de declarațiile unui alt corifeu al guvernării actuale, Igor Dodon, care s-a lăudat copios cu suportul Turciei la renovarea Palatului prezidențial, anunțând și apropiata vizită a lui Erdogan în luna octombrie. Menționăm că pe plan internațional numai Mongolia și Kosovo au dat curs solicitărilor de extrădare din partea Turciei în privința unor persoane afiliate Mișcării Gulen. În aprilie, 2018, Prim Ministrul Provinciei Kosovo, Ramush Haradinaj l-a demis pe Ministrul de Interne pentru că nu l-a informat în timp util despre arestarea unor cetățeni turci (6) atunci când Ankara a cerut extrădarea lor pentru ”presupune legături cu așa-zisa lovitură de stat din 2016”. Liderul opoziției kosovare, Avdullah Hoti, s-a declarat șocat de arestarea profesorilor turci și deportarea lor urgentă în Turcia și a cerut demisia imediată a tuturor oficialilor implicați în acest caz, calificându-l drept ”o gravă eroare”, ”un accident”, solicitând UE și SUA ”sprijin în rezolvarea satisfăcătoare al acestui caz”.

5. Putem observa astfel că în timp ce la Chișinău, speakerul Andrian Candu justifică acțiunile SIS, luându-le sub propria răspundere politică, în Kosovo, o provincie nerecunoscută de majoritatea statelor lumii, s-a realizat rapid că nu poți acoperi o infracțiune cu o altă infracțiune, luându-se decizia de a sancționa comiterea abuzului prin demiterea Ministrului de interne (un ”țap ispășitor” într-o situație de criză politică) și făcând pașii necesari pentru a detensiona spiritele încinse. În contrast cu politicienii din Kosovo, Speakerul Candu transmite un mesaj justificator pentru SIS, ceea ce vorbește fie despre lipsa de viziune sau de răspundere politică, sau de ambele, fie de mizele mari care stau în spatele acestei decizii infracționale. Dramatismul situației celor expulzați concurează doar cu situația penibilă în care nimeresc guvernanții de la Chișinău, care se simt datori să acopere o acțiune ilegală a serviciilor secrete (SIS) deși cunosc probabil foarte bine că expulzarea s-a decis într-un cerc de persoane înafara actualului guvern. Numit de PD direct din jilțul comod al SA Moldova Gaz, actualul director al SIS, Vasile Botnari, a urmat orbește, zelos, indicațiile primite pe linie de partid, trecând ca buldozerul peste o familie întreagă de obligați și convenții internaționale, legi și norme naționale, de care orice autoritate a statului ar trebui să se conducă atâta timp cât vrea să rămână în spațiul lega. Între timp, oficiali ai Parlamentului RM cer audieri după ce aceștia au fost deja expulzați în Turcia, de unde va fi aproape imposibil să-i reîntorci. Este foarte probabil că aceste audieri vor rumane un format închis, astfel încât nu vom putea ști care sunt motivele pentru care Republica Moldova practică poliție politică, expulzând cetățeni spre state care-și elimină opoziția și al cărui Președinte declară public că ”cei care fac parte din Mișcarea Gulen nu au dreptul la viață”.

Să recapitulăm:

Constituția RM a fost încălcată în modul cel mai grosolan posibil. Arestarea profesorilor turci aflați în condiții legale pe teritoriul Republicii Moldova s-a produs după modelul unui regim represiv, nedemocratic, construit pe metodele clasice ale poliției politice (NKVD), incompatibile cu normele și aquis-ul spațiului comunitar al UE. Se pare că nici unul dintre oficialii moldoveni nu realizează cât de grave sunt consecințele acestui accident, care pun la îndoială capacitatea statului RM de a-și onora obligațiile sale de drept pe plan internațional.

Publicul va face o corelație directă și logică între ajutorul statului turc la renovarea Palatului prezidențial de apr.7 mln $ și cei 7 cetățeni turci arestați de SIS. Expulzarea acestor profesori a avut loc înafara unei decizii de judecată, fără avocați, în absența oricăror reacții din partea Biroului pentru Mirație, principala autoritate în ceea ce privește aplicarea obligațiilor internaționale pe domeniul cetățenilor străini și apatrizi. Judecând după primele reacții pe care le-au afișat oficialii moldoveni, SIS a îndeplinit fără crâcnire o indicație de partid, reîntârind acuzațiile tot mai dese despre faptul că organele puterii de stat sunt uzurpate n Republica Moldova.

Orice agenție de stat cu misiuni speciale ar trebui să fie condusă de oameni fără afiliere politică și trebuie să se afle sub controlul parlamentar deplin și permanent al Parlamentului RM. Agenții SIS care arestează cetățeni străini, protejați de legislația națională privind migrația și azilul, extrădându-i la cererea unui stat în care au loc cu regularitate persecuții politice, se fac vinovați de răpire de persoane. În loc de a manifesta alertă maximă și îngrijorare față de persoanele pe care ar putea fi condamnate la pedeapsa capitală, șeful legislativului găsește scuze și enunță că asemenea cazuri au mai fost și în trecut, ceea ce ridică această problemă a profesorilor turci la nivelul de alertă maximă pe agenda politică a momentului actual.

Un stat în care puterea politică poate abuza cu atâta ușurință de organele investite cu puteri de reprimare invită la violență și impunitate, dar și la izolare pe plan internațional. Actuala putere politică a ales să facă târguri cu ființe umane în conflict cu legile și Constituția de care ar fi trebuit să se conducă. Ca și în alte cazuri similare, unii demnitari se cred deasupra oricărei legi și cred că au garanția impunității asigurată de partidul din care fac parte. Ei au ales. Noi ce alegem?


Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL, și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •