La 17-18 septembrie, la București, s-au ținut lucrările Forumului de afaceri al Inițiativei celor trei mări, camuflat sub o abreviere codificată, ”3SI”, care ar însemna de fapt ”inițiativa celor trei mări – Marea Baltică, Marea Neargă și Marea Adriatică”, un eveniment cu importante accente strategice, politice și economice. Inițiativă regional ”3SI” formează între cele 3 mări o largă platformă politică, agreată politic, dar implementată exclusive prin intermediul unor largi proiecte de infrastructură, printre care se numără: Coridorul de transport ”Baltic-Adriatica”, Coridorul de transport ”Via Carpathia”, Coridorul de transport ”Via Baltica”, Calea ferată ”Baltica” și Coridorul de transport al chihlimbarului, dar și Coridorul de transport Central European, Coridorul conductelor de gaze Nord-Sud.

Platforma a fost lansată în 2016 la Dubrovnik printr-o declarație comună a Președinților Croației și Poloniei, dezvoltată ulterior printr-un Summit al Inițiativei numite deja Trimarium în 2017 și, în sfârșit, avansând în septembrie 17-18, 2018 prin Summitul de la București. În marja acestui Summit al oficialilor celor 12 state se organizează pentru prima dată un Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări.

Onorat de prezența mai multor președinți de state din Polonia, Croația și Austria, Președintele României i-a primit în aceiași zi la Cotroceni și pe Președinteului Comisiei Europene, Jeane Claude Junker, Secretarul de Stat al SUA pentru Energie, Rick Pery, Ministrul federal al Afacerilor Externe, Heiko Maas, Președinții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Sir Suma Chakrabarti, și al Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer, asortați de delegații numeroase de antreprenori și oficiali din cele 12 state ale Uniunii Europene, care fac parte azi din formatul initial al proiectului regional. Există un anumit consens printre central-europeni, care consider că decalajele existente între Europa Occidentală și cea Răsăriteană afectează calitatrea vieții și bunăstarea populației din această regiune, ceea ce o păstrează în calitate de regiune izolată, un furnizor de forță de muncă ieftină și salarii medii de 8 ori mai mici decât cele care sunt achitate în alte țări ale UE.

Se știe că salarile angajaților din Europa Occidentală sunt de 8-10 ori mai înalte pentru același nivel de calificare decât cei din Europa de Est și Centrală. Nu există nici un tren de mare viteză în toată regiunea de la Marea Baltică până la Marea Adriatică. Altfel spus, central-europenii visează să ajungă din urmă standardele de bunăstare ale vest-europenilor printr-un salt calitativ, prin rețele de conectivitate extinsă și cooperare economică mai strânsă, printr-o diversificare decisivă a furnizorilor de gase naturale, printr-un acces mai generos la transport de pasageri pe căi ferate de mare viteză și automagistrale de nouă generație. Promotorii inițiativei celor trei mări cred cu tărie că lucrările de infrastructură pot întări coeziunea de grup și integrarea regiunii într-o măsură mai mare în cadrul Uniunii Europene. Deși Republica Moldova, ca și Ucraina, nu face parte oficial din 3SI, iar marile proiecte promovate din promontoriul Mării Baltice până la coastele mării Adriatice vizează azi doar prioritățile definite stfel de către statele ”fondatoare”(12), membre ale Uniunii Europene, există multe pariuri care se fac asupra potențialului său de atracție pe viitor și pentru alții.

Ar trebui să notăm aici însă că Forumul de Afaceri ”3SI” de la București din 17-18 septembrie a ridicat destul de mult plafonul așteptărilor politice, printr-o prezență semnificativă, dar prin mobilizarea interesată a unor companii din topul primelor 10 transnaționale pe plan global, ceea ce pune la răbojul rezultatelor acestui eveniment câteva acorduri esențiale. Printre aceste rezultate semnificative voi menționa: (1) crearea unui Fond investiții de 100 mlrd euro, cu participarea mai multor bănci, fonduri fiduciare și instituții financiare internaționale, (2) crearea Rețelei 3SI de Camere de Comerț prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a SUA și a Germaniei, (3) selectarea unei liste prealabile formate din 27 proiecte de interconectare în 3 domenii cheie – transport, energie, digital și înființarea primului Forum de afaceri al  celor trei mări. În ciuda unor sincope organizatorice între Guvernul PSD și Președintele Klaus Iohannis, România poate considera acest Summit drept unul ”de mare success”, care-I asigură un capital politic deosebit de valoros în acest moment în raport cu principalii parteneri europeni și americani.

Este foarte important că la masa discuțiilor de nivel înalt s-au aflat reprezentanți politici ai UE, ai Germaniei și SUA, care-au vorbit în unison, oferindu-și tot sprijinul politici așteptat de central-europeni. Central-europeni sunt conștienți de fragilitatea proiectelor lor în condițiile în care Rusia nu vrea să renunțe asupra monopolurilor sale energetice în Europa, și care i-au fost de cele mai multe ori folositoare în promovarea unei agende agresive geopolitice. Energia va rămâne o perioadă domeniul cel mai vizat de interesele marilor jucători internaționali. Central-europenii și-ar dori să se elibereze de dominația companilor rusești, după cum au procedat polonezii prin deschiderea portului Swinoujscie pentru andocarea transporturilor de gas lichefiat, lituanenii prin terminalul flotant de la Klaipeda, dar și croații care planifică deschiderea unui terminal pe insula Krk în anul 2019. Rentabilitatea acestor terminale este legată direct de accesul la economia de scară și orientarea spre un număr mai mare de consumatori, însă în regiune nu există suficiente rețele de distribuție. Nu în ultimul rând, Rusia a încercat să blocheze activ crearea acestor facilități, mai ales în cazul terminalului de pe insula croată Krk, acțiuni care-au devenit deja crestomatice ca replica la diversificarea energiei. Se înțelege că evoluția inițiativei celor trei mări ar putea fi afectată și de alte riscuri potențiale – fie legate de aspirațiile regionaliste diferite sau de declinul recent al unor indicatori democratici, mult criticate de către autoritățile UE. Din acest motiv, putem presupune că menținerea coeziunii politice la nivelul Europei Centrale va rămâne o exigență politică majoră, așteptându-se ca liderii politici ai acestor țări să-și poată menține capacitatea de a coordona strategic prioritățile acestui sistem de reziliență active contra pericolelor interne și externe. Nu în ultimul rând, proiectul celor trei mări are nevoie de capitaluri financiare semnitificate. Statele participante au agreat la București înființarea unui fond mutual care-și propune să colecteze în următorii 2 ani cca 100 mlrd euro. S-ar putea însă ca acești bani să nu fie de ajuns și atunci întrebarea cheie va fi – cine mai poate fi folositor pe plan global la finanțarea unor proiecte largi? Există un interes manifestat atât din partea Chinei, cât și a SUA în ceea ce privește dezvoltarea proiecdtelor de infrastructură.

În ajunul Summitului de la București, și UE dar și SUA, la nivelul celor mai importanți decidenți politici au confirmat susținerea lor deplină pentru inițiativa celor trei mări. Astfel, Președintele SUA, Donald Trump a transmis un mesaj special Președintelui Klaus Iohannis, gazda evenimentului, reiterând faptul că SUA ”se angajează să rămână un puternic aliat și partener în această inițiativă, susținând o nouă infrastructură energetică care este esențială pentru susținerea une iintegrări economice mai profunde, deschiderea accesului la noi piețe și diversificarea surselor de energie în întreaga regiune”. Reamintind de participarea sa personală la Summitul celor Trei Mări din 2017 din Polonia, Președintele Trump susține că SUA este mândră să rămână partener în furnizarea de exporturi de gaz natural lichefiat și participarea companiilor americane la extinderea infrastructure energetice”. La rândul său, UE, prin vocea Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a confirmat sprijinul deplin al UE față de nevoile de accelerare a proiectelor de infrastructură de care are nevoie regiunea, și că ”Europa trebuie să respire cu doi plămâni, unul de est și altul de vest; susținem virtuțile cooperări și vom sprijin toate ideile și inițiativele adoptate de autorii acestei initiative”. Și alți oficiali europeni au confirmat că bani în UE există cu duiumul pentru proiecte de dezvoltare a infrastruturii, crearea de sisteme integrate de alimentare cu energie, conectivitate, dar se cer proiecte mature, bine elaborate, nu doar intenții aeriene. Dar, UE a tăiat cu duritate orice fantezii de a întoarce proiectul împotriva ideii europene, susținând că ”respectarea statului de drept este esențială; investițiile nu au sens dacă lipsește respectful față de statul de drept”. Pe undeva, a glumit Jean Claude Juncker, există mereu strănuturi în sală atunci când se vorbește despre statul de drept”.

Foșnetul banilor accesibili pentru viitoarele proiecte deja a început să atragă atenția mediului de afaceri. Securitatea energetică este asociată creșterii economice, iar interconexiunile planificate pot aduce stabilitate în regiune și dinamism pe piețele internaționale, dar și mai multe instrumente de spargere a monopolurilor energetice curente. Ar fi eronat să se creadă însă că la Summitul celor trei mări de la București s-a discutat exclusiv despre tranzacții financiare, comerț și energie. Un subiect crucial pe agenda discuțiilor s-a legat și de digitalizarea economiilor din regiune, extinderea comerțului electronic, dar și a apărării contra riscurilor digitale, deopotrivă cu întărirea coeziunii și a capabilităților effective ale statelor din regiune în domeniul apărării și securității. De la distanță se vede foarte limpede că tonul pe această dimensiune a Flancului Estic este dat de Polonia, România și Croația, cei care par să trateze foarte serios conceptul de ”mobilitate militară” în cadrul acestei regiuni, consolidarea de capacități de apărare pe potriva amenințărilor.

Și pentru că ar trebui să înțelegem cum poate apariția acestui nou format de cooperare în Europa Centrală pentru Republica Moldova, aș nota că modernizarea prin zeci și sute de proiecte de infrastructură va produce cu siguranță externalități majore și pentru vecinii mediați, alias statele Parteneriatuli Estic. Acesta ar fi rezultatul unei politici de inacțiune. Efectele acestor externalități sunt multiple și greu de estimat în acest moment. Putem presupune că externalitățile pot ajuta la întărirea încrederii, la învățarea de abilități de gestionare a unor proiecte complexe și de bună guvernare, în cele din urmă. Personal, cred că pe măsură ce Republica Moldova ar putea recupera din prestigiul pierdut și gafele dezastruoase ale actualei guvernări, Republica Moldova ar putea cere un statut de asociere și o portiță sigură prin care s-ar co-opta la dezvoltarea unor noi proiecte de infrastructură fizică sau digitală, asociindu-se cu România și Ucraina în abordarea strategică a priorităților sale. Frica că invitarea unor state care nu sunt în ”clubul UE” ar putea adăuga conotații geopolitice sunt pur speculative și false pentru că nimic nu face o regiune mai relevantă sub aspect geopolitic decât atunci când decide să-și dezvolte infrastructura de drumuri, să-și diversifice și întărească sistemul energetic și conectivitatea.

Dar, asta înseamnă, de fapt, dezvoltare și civilizație.

Igor Munteanu

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •