Au trecut deja mai bine de 48 de ore de la prezentarea investigației Jurnal TV, care demonstrează că Iurie Leancă a beneficiat de o sumă considerabilă de bani provenită de la Ilan Shor, actorul principal în ceea ce numim „furtul secolului”. Am așteptat în tot acest timp măcar vreo reacție de la Procuratura Generală sau CNA, pentru că dezvăluirile din ancheta jurnalistică sunt unele grave chiar și pentru un stat total capturat, așa cum este astăzi Republica Moldova. Speranțe deșarte însă. Tăcere absolută pe toate fronturile

Așadar, potrivit investigației, Shor i-a plătit studiile unuia dintre fiii lui Leancă. Aproximativ 40 de mii de dolari au fost transferate de pe conturile „Tomton Trade”, companie care aparține lui Shor, către o instituție de învățământ din Marea Britanie, cu specificarea că plățile au fost făcute pentru Liviu Tristan Leancă, fiul fostului ministru de Externe, fost premier și actual vicepremier al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Ce este și mai interesant e că plățile au fost realizate de către o companie care apare în rechizitoriile lui Vladimir Filat și Chiril Lucinschi, de pe conturile căreia Shor a efectuat plăți către cei doi. Filat se află la pușcărie, iar Lucinschi a fost deja condamnat în primă instanță, inclusiv din cauza acestor plăți, realizate în aceleași perioade ca în cazul lui Iurie Leancă. Iar ultimul se află în Guvern, bine-mersi, nefiind nici măcar vizat în vreun dosar penal.

În orice colțișor al lumei ăsteia, în care există măcar o boare de normalitate, iar justiția se bucură de o țâră de independență, ar fi urmat imediat reacții. Procuratura Generală, cea care deja a instrumentat două dosare răsunătoare în care apare aceeași companie, era obligată să vină cu răspunsuri. Să explice de ce cineva face deja pușcărie pentru aceste fapte, iar altcineva ocupă în continuare funcții înalte în Guvern.

Mai ales că aceste plăți au fost făcute exact în perioada în care se punea la cale devalizarea Băncii de Economii prin lipsirea statului de control asupra pachetului majoritar de acțiuni. Iar ulterior, cu Iurie Leancă deja premier în funcție, BEM ajunge la Shor, fiind adusă într-un singur an până la faliment. Și rolul lui Leancă nu se oprește aici. Tot el este cel care în calitate de premier și-a asumat răspunderea asupra legii BNM, iar mai târziu, în baza acelei legi, a acordat garanții de stat în valoare de peste 9 miliarde de lei, bani care au acoperit găuri fictive și pe care acum sunt nevoiți să-i întoarcă cetățenii cu tot cu dobânzi.

Tot Leancă este cel care a recunoscut public, după ce în urma unor dispute cu Dorin Drăguțanu ultimul l-a acuzat că avea întâlniri frecvente cu Shor în perioada în care banca era devalizată, că s-a văzut de numeroase ori cu acesta, inclusiv că au luat masa la restaurant.

Așadar, avem o serie întreagă de evenimente care ar trebui să se regăsească într-un dosar gros instrumentat de Procuratură. În locul dosarului noi nu vedem însă nici măcar elementare explicații. Toți mai marii acuzatori ai statului au luat pur și simplu apă în gură, fiind de negăsit.

Probabil se așteaptă inventarea vreunui nou subiect de presă, care cumva să facă trecut cu vederea acest caz grav, care demonstrează deja a infinita oară că între adevărații beneficiari ai furtului miliardului și cei care ar trebui să investigheze acest caz și să-i bage la pușcărie pe vinovați există mai mult decât complicitate.

Și nici măcar nu este vorba despre Leancă aici. El nu este decât un simplu instrument, pus în cea mai înaltă funcție în stat și utilizat în schimbul unor mici oscioare, gen plata studiilor pentru copiii săi. Este vorba despre un sistem mafiot care nu poate să-și sacrifice nici măcar cele mai nesemnificative elemente, pentru că de acolo s-ar începe prăbușirea,

De aici și se trage această apă din gurile lui Harunjen, Bețișor, Zumbreanu și ceilalți care ar trebui să vină cu explicații. Ei pus și simplu nu pot vorbi. Orice cuvinte în acest caz ar însemna propria lor încriminare.

Alex Cozer

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •