Avocatul Poporului a adresat un demers Procuraturii și Parlamentului privind amenințările lui Șor în adresa jurnaliștilor

Autor: , in Cultură/Media / Politic / 5 noiembrie, 2018, 16:43

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a expediat un demers repetat Procuraturii Generale cu solicitarea examinării declarațiilor amenințătoare și cu caracter de intimidare ale primarului de Orhei, Ilan Șor, din 20 iulie curent la adresa jurnaliștilor. Un alt demers a fost transmis președintelui Parlamentului cu solicitarea adoptării până la finele mandatului actualului Legislativ a pachetului de legi cu privire la crimele bazate pe ură și prejudecată.

În luna iulie anul curent, Ombudsmanul a reacționat la afirmațiile făcute de către primarul orașului Orhei la adresa oponenților politici și jurnaliștilor, solicitând Procuraturii Generale examinarea declarațiilor lui Ilan Șor și întreprinderea măsurilor care se impun în limita competențelor atribuite privind apărarea drepturilor și libertăților omului.

Recent Avocatul Poporului a fost informat despre emiterea de către Procuratura municipală Oficiul Principal a unei ordonanțe de refuz în pornirea urmăririi penale în cazul dat pe motiv că ”faptele comise de cetățeanul Ilan Șor în data de 20 iulie curent nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiune”.

Angajații Oficiului Avocatului Poporului au analizat argumentarea juridică pentru emiterea acestei ordonanțe și au constatat că reprezentanții Procuraturii municipale au făcut referință doar la declarațiile primarului de Orhei cu discurs de ură și incitare la violență, pentru care, cu adevărat, în prezent în legislația națională nu există reglementări clare vizând infracțiunile motivate de prejudecată, în corespundere cu standardele internaționale în domeniu.

Pentru lichidarea acestor lacune, Ombudsmanul s-a adresat cu un demers președintelui Parlamentului cu solicitarea examinării în regim prioritar până la finalizarea mandatului actualului Legislativ a pachetului de legi cu privire la crimele bazate pe ură și prejudecată, care a fost votat în 2016 în prima lectura.

De asemenea, într-un demers repetat pe numele Procurorului General, Eduard Harunjen, Ombudsmanul a solicitat întreprinderea măsurilor care se impun pentru persecutarea și intimidarea pentru critici a jurnaliștilor, aspect ignorat cu desăvârșire de către reprezentanții Procuraturii municipale.

În demersul repetat expediat procurorului general, Avocatul Poporului a reamintit că dacă în cazul discursului motivat de prejudecată legislația națională nu este perfectă, atunci în ceea ce privește intimidarea și persecutarea jurnaliștilor există norme legale care prevăd sancțiuni pentru asemenea gen de infracțiune, cum ar fi articolul 1801 din Codul Penal. În demers de asemenea au fost invocate norme și standarde internaționale în domeniu, pe care Republica Moldova s-a angajat să le respecte.

Astfel, în Recomandarea Comitetului de Miniștri al CoE – CM/Rec(2016)4[1] din 30 aprilie 2014 cu privire la protecția și securitatea jurnaliștilor și alți actori media[1], statele membre sunt chemate să-și realizeze obligațiile sale pozitive pentru a proteja jurnaliștii și alți actori media de orice forme de atac și impunitate în conformitate cu Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

„Atacurile și intimidarea jurnaliștilor și a altor actori media au în mod inevitabil ca efect crearea unei stări de teamă ceea ce afectează grav libertatea de exprimare. Acest efect este cu atât mai puternic cu cît prevalența de atacuri și intimidare este agravată de o cultură a impunității juridice pentru autorii lor. O astfel de cultură a impunității juridice este un indicator de abuz endemic asupra drepturilor omului”, se spune în Recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Îngrijorări cu privire la practicile aplicate de autoritățile unor state membre ONU de ignorare a cazurilor de intimidări sau amenințări la adresa jurnaliștilor au fost exprimate și de către Raportorul special ONU pentru libertatea de exprimare, David Kaye, în Raportul său din anul 2016[2]. Acesta a subliniat că „impunitatea pentru amenințările, intimidările și atacurile asupra jurnaliștilor este inadmisibilă pentru că induce o stare de teamă referitoare la toate aspectele legate de libertatea de exprimare”.

David Kaye s-a mai referit la statisticile îngrijorătoare privind numărul redus de atragere la răspundere pentru asemenea infracțiuni, în pofida existenței unor norme legale în acest sens în mai multe state.

Totodată, în recenta Rezoluție a Consiliului ONU pentru drepturile omului nr. 39/6, din 27 septembrie 2018, autoritățile din statele membre ale ONU, liderii politici, funcționarii publici sunt îndemnați să se abțină de la intimidări sau amenințări în adresa mass – media, inclusiv jurnaliștii individuali, de la folosirea necorespunzătoare a legilor, politicilor naționale pentru a împiedica sau limita capacitatea jurnaliștilor de a-și desfășura activitatea. Statele membre ale ONU sunt îndemnate să creeze un mediu propice pentru mass-media, astfel ca jurnaliștii să poată să-și îndeplinească atribuțiile profesionale independent și fără intervenții nejustificate. Statele mai sunt îndemnate să elaboreze și să pună în aplicare strategii pentru combaterea impunității pentru atacuri, intimidarea și violență împotriva jurnaliștilor[3].

În demers Avocatul Poporului a reiterat importanta luării de atitudine de către organele de drept pe cazul Șor, inclusiv pentru a preveni situații care afectează drepturile omului.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X