(STUDIU) De unde preferă moldovenii să se informeze

Posturile de televiziune sunt cele mai utilizate surse de informare, urmate de rețelele de socializare, care sunt accesate mai des decât site-urile de știri sau cele de nișă. Posturile de radio sunt ascultate mai rar, în principal în prima jumătate a zilei, iar ziarele sunt mai cunoscute și mai des citite în comparație cu revistele.

Acestea sunt principalele concluzii ale Studiului național de audiență a mass-media, realizat în perioada 17 octombrie – 11 noiembrie 2018 de compania sociologică Magenta Consulting, la comanda Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Studiul a inclus date despre audiența posturilor TV și radio, precum și a presei scrise și online din Republica Moldova, la nivelul localităților urbane și rurale, transmite media-azi.md.

Conform datelor sondajului, posturile de televiziune sunt în continuare în topul preferințelor consumatorilor de media, 86% dintre respondenți afirmând că au privit televizorul în ziua precedentă intervievării. Totodată, 53% dintre respondenți accesează internetul în fiecare zi sau de câteva ori pe săptămână, 68% dintre aceștia – o dată pe săptămână și mai des rețeaua de socializare Facebook, iar 66% – Odnoklassniki.

Din totalul persoanelor intervievate, 33% au ascultat radioul pe parcursul zilei anterioare, iar 21% au afirmat că citesc ziare mai des decât o dată pe săptămână. Ficeare al zecelea participant la sondaj a declarat că citește cu regularitate cel puțin o revistă autohtonă.
Sursă infografic: CJI
Cele mai vizionate posturi de televiziune la nivel național sunt Prime TV, Moldova 1 și Jurnal TV, iar cele mai ascultate posturi radio – Radio Noroc, Radio Moldova și Radio Plai. În ceea ce privește site-urile de știri, de cele mai multe ori, respondenții accesează mai des decât o dată pe săptămână site-urile www.protv.md, www.jurnaltv.md și www.publika.md. Din presa scrisă, ziarele Komsomolskaia Pravda, Makler și Argumentî i Faktî și revistele VIP Magazin, Aquarelle și Agricultura Moldovei sunt cele mai cunoscute în rândul respondenților.

Eșantionul cercetării a inclus 1138 de persoane, cu o distribuție reprezentativă la nivel național și o marjă de eroare de ±2.5%.