Un nou conflict militar în Europa? Decizia care a nemulțumit NATO și UE

Parlamentul de la Pristina a votat vineri o lege privind crearea unei armate kosovare, decizie care stârneşte preocupare în rândul minorităţii sârbe din Kosovo şi la Belgrad. În urma aceste decizii Serbia ia în calcul o intervenție militară în cel mai nou stat din Europa, iar NATO și UE au criticat vehement decizia autorităților kosovare.

Deputaţii kosovari au adoptat în unanimitatea celor 107 de aleşi prezenţi proiectul legii care acordă mandat militar forţelor de securitate din Kosovo (KSF), ce numără circa 2500 de membri având în prezent în principal misiuni de securitate civilă. Cei zece aleşi ai minorităţii sârbe au boicotat sesiunea. „Felicitări!” – a strigat după vot preşedintele parlamentului.

Textul adoptat precizează că forţele vor fi însărcinate cu „asigurarea integrităţii teritoriale a ţării, apărarea proprietăţii şi intereselor Republicii Kosovo, susţinerea autorităţilor civile în caz de catastrofă şi participarea la operaţiuni internaţionale”.

După războiul dintre forţele sârbe şi rebeli kosovari albanezi dintre 1998 şi 1999, soldat cu peste 13.000 morţi, securitatea şi integritatea teritorială din Kosovo sunt vegheate de o forţă internaţională condusă de NATO, KFOR.

Deşi forţa ei nu se va compara cu cea a armatei sârbe, decizia privind crearea armatei kosovare survine într-un moment de intensificare a tensiunilor dintre Belgrad şi Pristina, după ce aceasta din urmă a impus taxe vamale asupra produselor sârbeşti, iar dialogul mediat de Uniunea Europeană se află într-un punct mort.

Totuşi, potrivit analiştilor în problemele Kosovo, va fi nevoie de aproape 10 ani pentru ca actuala KSF să fie transformată într-o armată. Efectivele noii forţe ar urma să crească la 5000, plus circa 3000 de rezervişti, ceea ce este departe de cei circa 30.000 de militari ai armatei sârbe.

Serbia evocă posibilitatea unei intervenţii militare

În aceste condiții, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat vineri posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo.

Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat.

Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.

Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.

NATO și UE au criticat decizia autorităților de la Pristina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „regretă” decizia parlamentului de la Pristina de a crea o armată kosovară şi a afirmat că Alianţa îşi va „reexamina nivelul de angajare” în Kosovo.

„NATO susţine dezvoltarea Forţei de securitate din Kosovo în actualul mandat. După schimbarea mandatului, Consiliul Atlanticului de Nord va trebui să reexamineze nivelul angajării alături de KSF”, a adăugat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a subliniat totodată că Alianţa „rămâne angajată prin intermediul KFOR faţă de asigurarea unui climat sigur în Kosovo”.

Uniunea Europeană a criticat la rândul său vineri Kosovo pentru adoptarea unor legi pentru transformarea forţei de securitate actuale într-o armată propriu-zisă.

„La fel ca NATO, ţările din UE continuă să împărtăşească opinia că mandatul KSF (Forţa de Securitate din Kosovo – n.r.) ar trebui schimbat numai printr-un proces incluziv şi gradual în acord cu Constituţia din Kosovo”, a precizat într-un comunicat un purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe.