Luată cu problemele locale de la Chișinău, unde febra electorală este în creștere, presa locală a ignorat aproape în totalitate un eveniment extrem de interesant petrecut duminică la București. Acolo liderul PSD, Liviu Dragnea, în cadrul unei reuniuni de partid care amintește mai degrabă de perioada ceaușistă a României, în contextul unui discurs extrem de virulent, le-a cerut colegilor săi  să depună o plângere penală pe numele președintelui Klaus Iohannis. 

L-a acuzat Dragnea pe Iohannis de ditamai înalta trădare. Pentru că liderul de la Cotroceni și-ar fi criticat țara în Uniunea Europeană și a lăsat să se înțeleagă, la un moment dat, că din cauza actualei guvernări România ar putea avea probleme în a prelua președinția UE de la 1 ianuarie 2019.

Parcă am mai auzit undeva de astfel de „trădări”. Și exact în același context. Cu doi politicieni din opoziție, doar că de data asta de la Chișinău, Maia Sandu și Andrei Năstase, care au criticat și ei guvernarea de aici pentru derapajele care aduc tot mai mult a dictatură.

Mai mult chiar, după ce Dragnea a proferat aceste acuzații la adresa lui Iohannis, a doua zi, la Chișinău, Candu, după ce a mai redactat câte ceva prin documentul „elaborat de comisia de anchetă privind activitatea Open-Dialog”, a publicat trăsnitul raport din care reiese că și Sandu și Năstase ar fi comis trădare de patrie.

Consilierii israelieni experimentează la Chișinău, apoi aplică la București

Sigur că nu are cum să fie o simplă întâmplare, mai ales că nu este prima coincidență de acest fel. De o perioadă Plahotniuc și-a atras în echipa de consilieri un grup de israelieni care stau în spatele multor rele comise și de bunul său prieten de la București, Liviu Dragnea.

Să ne amintim că în acest an, la București, s-a pus intens problema suspendării lui Klaus Iohannis pe modelul Igor Dodon. Ideea s-a vehiculat intens de către putere în special în perioada în care președintele român refuza să semneze decretul de demitere a șefei DNA, Codruța Kovesi. Până la urmă nu s-a aplicat, deoarece Iohannis a semnat demiterea, unul dintre motive fiind tocmai posibilitatea de a instituit precedentul suspendării și la București.

În plus, felul în care, la miez de noapte, la fel ca Plahotniuc cu instaurarea Guvernului, Dragnea a trecut acea ordonanță privind amnistia și grațierea, a făcut presa de pe ambele maluri ale Prutului să facă paralele între felurile de a acționa ale celor doi buni prieteni.

Aici am mai putea adăuga multe alte exemple, precum modul de desfășurare a protestelor, cu provocatori și contraproteste organizate, felul în care sunt făcute numirile în funcții cheie sau propaganda izbitor de asemănătoare cu care operează trusturile de presă controlate de cei doi.

Lucrurile uneori merg și în sens invers, astfel în ultima perioadă vedem cum Plahotniuc se inspiră tot mai mult din naționalismul găunos promovat agresiv de Dragnea dincolo de Prut și îndreptat împotriva Occidentului și a investitorilor străini prezenți la București.

În timp ce Dragnea înfierează tot ce provine din Occident, promovând tot mai des sintagma „stăpâni la noi acasă”, Plahotniuc a mers și el pe „calea a 4-a”, una în care nu „trebuie să mai vină nimeni din afară să ne învețe pe noi cum trebuie să trăim”.

Orban, avocatul lui Plahotniuc

Naționalismul găunos nu este însă invenția lui Dragnea și vine chiar mai din Vest, de la celebrul Viktor Orban, premierul Ungariei care devine o problemă tot mai mare în interiorul Uniunii Europene și care tocmai se confruntă cu proteste masive împotriva sa după adoptarea unor noi legi controversate.

Orban este cel care și-a întors țara împotriva multinaționalelor, investitorilor occidentali și legislației europene, făcând din fostul său mentor George Soros un adevărat inamic public. În același timp, premierul maghiar a fost cel mai vocal avocat al lui Putin în interiorul UE, fiind liderul european cu cele mai multe întrevederi bilaterale avute cu președintele rus după declanșarea crizei ucrainene.

Orban este cel care insistă cel mai mult, la nivel european, pe relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, la schimb primind investiții dubioase de la Moscova, precum miliarde în construcția unor centrale nucleare.

Iar în ultimul an Orban a devenit, în mod miraculos, un avocat activ și al Republicii Moldova. Mai exact al actualei puteri de la Chișinău.

Budapesta este singura capitală din Uniunea Europeană care a cerut prin vocea ministrului de Externe, Peter Szijjarto, acordarea celor 100 de milioane de euro Chișinăului, după blocarea asistenței financiare în vară. Nici măcar Bucureștiul nu și-a putut permite să afirme deschis acest lucru.

Iar mai recent, într-un exemplu rarisim de solidaritate româno-maghiară, Budapesta și Bucureștiul au blocat un raport critic la adresa Chișinăului care urma să fie adoptat de către Consiliul Uniunii Europene.

PD-ul – Guvernarea perfectă pentru Moscova

Așa cum o afirm de ani buni deja, Moscova cu greu putea să găsească o guvernare care s-o favorizeze mai mult la Chișinău decât o face puterea actuală, controlată totalmente de Plahotniuc.

Toată mocirla în care s-a scăldat Moldova în ultimii ani, din care au scăpat doar sute de mii de cetățeni cu mentalitate occidentală, stabiliți prin Europa sau America de Nord, este starea de lucruri care convine cel mai mult Kremlinului. Corupție, justiție capturată, presă și instituții controlate, asta este Moldova anului 2018. Un climat care nu aduce deloc cu Occidentalismul declarat de actuala putere, dar se aseamănă perfect cu felul în care decurg lucrurile în Rusia.

Mai ales că acum se coace aici și un proiect de federalizare, despre care am mai vorbit recent, pe care Plahotniuc și Dodon îl promovează în Occident și care odată implementat, ne-ar transnistriza total și ne-ar face captivii Estului pe mulți ani înainte.

Așa că un „pro-europenism” de tip Dragnea sau Orban, cu parteneri solidari pentru Plahotniuc în ce doi, convine perfect Rusiei lui Putin. Chiar mai mult decât o guvernare pe cont propriu a unui umil Dodon, căruia i-ar fi închise total ușile în Occident și care ar trebui să stea dor cu mâna-ntinsă pe la Moscova pentru a perpetua existența unui stat eșuat.

Alex Cozer

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •