În ultimii 15 ani Republica Moldova se află constant în top 10 țări ale lumii a căror economie este dependentă de remitențe. Adică de banii trimiși legal, prin sistemele bancare, în Moldova, de către cetățenii săi care lucrează peste hotare.

În 2017, ultimul an pentru care sunt valabile statisticile, ne-am clasat pe locul 9 în lume. 1,6 miliarde de dolari au trimis moldovenii legal acasă în acel an. Adică echivalentul a exact 20% din Produsul Intern Brut. Suntem de departe țara din Europa cea mai dependentă de remitențe.

Datele din graficul de mai sus sunt oferite de Banca Mondială și arată compania „selectă” în care ne aflăm. Țări extrem de sărace, lipsite de democrație, care și-au gonit cetățenii. Pentru că dacă aceștia rămâneau acasă pur și simplu mureau de foame, dacă nu erau omorâți.

Cam ce înseamnă aceste 1,6 miliarde de dolari pentru economia Moldovei? Înseamnă aproape totul. Pentru că deși la prima vedere reprezintă, în cifre, doar 20% din PIB, ăștia sunt tocmai banii cei mai importanți. Sunt banii pentru care acest stat nu face nimic. E ca și cum cineva cu 8 mii de lei salariu, pentru care spetește din greu, ar câștiga la loto lunar câte alte 2 mii.

Și atenție, acești 1,6 miliarde sunt bani care vin oficial, transferați prin bănci. Dar dacă am calcula cam câți bani ajung în buzunarele moldovenilor care vin acasă măcar o dată pe ani, sau sumele transmise prin rude și prieteni, am trece lejer de 2 miliarde, iar asta ar însemna aproape 30% din PIB.

Ce s-ar întâmpla dacă acești bani pur și simplu nu ar mai veni? Un faliment absolut. Acest stat pur și simplu nu ar mai funcționa.

Iar banii vin de la niște „iresponsabili”

Și știți cum le mulțumește guvernarea acestor oameni? Băieții ăștia care zboară în SUA cu un avion care-i costă dus-întors un milion de dolari. Indivizii care au câte 5-6 case prin Europa, doar descoperite de presă, conturi bancare în Emiratele Arabe și mega palate pe la Chișinău.

Îi face „iresponsabili”. Acuzația vine chiar de la Candu, al doilea om în mafia care conduce astăzi Moldova. A fost făcută joi, în cadrul unei emisiuni în care a fost întrebat dacă le va permite celor care-i fac existența atât de fericită, trimițând miliarde de peste hotare, să voteze cu buletine sau pașapoarte expirate.

Nicidecum! A spus finul. Cică ar „încuraja migrația ilegală” și „iresponsabilitatea”. Chiar ar fi „pus în pericol Acordul de Asociere”.

Argumentele individului sunt mai jos. Și poate ar fi măcar 5% plauzibile dacă finul nu ar ști foarte bine că cel puțin 50% din moldovenii de peste hotare nu se află acolo în baza actelor moldovenești. Ci a celor românești sau chiar a statelor în care locuiesc. Cei din Marea Britanie (peste 100 de mii) au toți acte europene, pentru că altfel nu pot lucra acolo. Cei din Italia, cel puțin 50% sunt și ei cu acte românești. Dar cu toate aceste muncesc și țin în viață acest stat condus de mafia lui Candu.

Noi secții de votare deschise în orașe unde pur și simplu nu există moldoveni

Iar dacă sfidarea lui Candu la adresa probabil deja a unui milion de moldoveni aflați în afara țării nu era suficientă, a doua zi după emisiunea în cauză a venit și „bomboana de pe colivă”. Băieții au anunțat unde s-au deschis secții noi de votare în diaspora. Și le-au deschis exact acolo unde NU era nevoie.

Tralee?

Una dintre secțiile de de votare care a rămas cel mai rapid fără buletine de vot în 2016 a fost cea din Dublin. Pentru alegerile din 24 februarie, pe site-ul CEC s-au înregistrat peste 1245 de persoane care au anunțat că se vor afla în capitala Irlandei în ziua alegerilor.

Dublinul este, de altfel, după Londra, orașul cu cele mai multe înregistrări. Mai mult decât atât, și în localitățile din apropierea Dublinului s-au mai înregistrat zeci de persoane. Cu toate acestea, guvernarea nu a mai deschis o altă secție în capitala Irlandei, ci tocmai la Tralee, în capătul opus al țării. Și mai ciudat este că, potrivit site-ului CEC, niciun moldovean nu s-a înregistrat în acest oraș.

Știți ce distanță este între zona Dublin, unde se află cam 85% din moldovenii din Irlanda, și Tralee? Peste 320 de km. Iar Irlanda nu e o țară mare. 350 de km e cam distanța maximă dintre un punct extrem și altul. 

Londra nimic în plus, dar o secție la Manchester

Londra a fost orașul în care în cadrul alegerilor prezidențiale din 2016 s-au format cele mai mari cozi și s-au epuizat cel mai rapid cele 6000 de buletine de vot. Capitala Regatului Unit este orașul cu cele mai multe înregistrări din partea moldovenilor plecați peste hotare, pe site-ul CEC, în număr de 2355.

Cu toate acestea, acolo nu s-a mai deschis nicio secție de vot în plus. În Marea Britanie vor fi, într-adevăr, alte două secții, dar la Northampton și Manchester. În cazul Manchesterului s-au înregistrat doar 84 de persoane.

Nimic în plus în zona Parisului, dar la Marsilia

Și cazul Franței, unde cea mai mare comunitate de moldoveni este comasată în Paris și zonele apropiate, apar semne de întrebare. În 2016 la secția deschisă în Paris și cele două din suburbiile capitalei franceze la fel, s-au format cozi, epuizându-se și buletinele.

La 24 februarie nu vor fi însă deschise secții în plus în această zonă, unde după cum se vede și mai jos, numărul moldovenilor înregistrați pe site-ul CEC este extrem de ridicat.

În Franța va exista o secție în plus, e adevărat, doar că la Marsilia. Acolo unde s-au înregistrat doar 24 de moldoveni și alți câțiva în zonele apropiate.

Palermo, Bari?

În Italia, majoritatea covârșitoare a înregistrărilor vin din Roma și zona de nord a țării. În 2016 au fost în jur de 10 orașe unde s-au format cozi, iar buletinele s-au epuizat ori au fost aproape de limită.

La 24 februarie guvernarea va deschide alte 4 secții de vot în Italia, doar că în zone în care nu s-a înregistrat nimeni sau există comunități foarte reduse de moldoveni.

Cel mai ciudat caz este Palermo, din insula Sicilia, acolo unde nu s-a înregistrat niciun moldovean. Cazul cu acest oraș, care este patria „Cosa Nostra”, una dintre celebrele mafii italiene, este chiar strigător la cer. Pentru că acolo pur și simplu nu ajung moldoveni. Poate doar ortaci de-ai lui Plahotniuc, care fac „afaceri” cu mafia italiană. 

Tot în sudul țării, la Bari, unde s-au înregistrat doar trei persoane, guvernarea a decis să deschidă secție de votare.

Și sunt doar câteva exemple. Spre exemplu în Denver și Calgary, orașele din America de Nord cu cele mai multe înregistrări pe site-ul CEC, nu s-au deschis secții. S-au deschis, în schimb, la Springfield și Ottawa, unde avem zero înregistrări.

Sau cum s-ar explica absolut aberanta decizie de a deschide o secție de vot la Kaliningrad, enclava rusă dintre Polonia și Lituania, acolo unde chiar nu are ce căuta vreun moldovean?

În două cazuri, Palermo și Kaliningrad, am verificat chiar de mai multe ori pentru a mă asigura că nu e vorba de vreo greșeală. Pentru că nu poate să există absolut nicio explicație în deschiderea unor secții de vot în aceste orașe. Secții care ne costă sute de mii de lei.

Cum se explică această bătaie de joc?

Cu toții ne amintim de cozile din aproximativ 20 de orașe care s-au format la alegerile din 2016. În acestea buletinele de vot s-au epuizat sau au fost la limită. În jur de 20 de mii de oameni care au stat la cozi atunci nu au mai ajuns să voteze.

Iar acest lucru s-a întâmplat în alegeri prezidențiale. Cu un singur buletin de vot. Cu doar doi concurenți electorali. Acum vom avea 4 buletine, iar pe 2 dintre acestea vor fi 10-15 concurenți electorali. Va fi nevoie de 4 semnături. Timpii pentru votare vor crește considerabil. De cel puțin 3 ori. Iar faptul că s-au pus la dispoziție mai multe buletine de vot decât în 2016 nu prea va conta, pentru că efectiv va fi aproape imposibil să reușească să voteze 5 mii de oameni.

Și de ce se face asta? Foarte simplu. Pentru că Plahotniuc nu va fi votat de cetățenii noștri plecați. Pentru că ei nu vor vota niciodată un individ tocmai din cauza căruia au fost nevoiți să plece.

Iar felul în care au fost deschise aceste 25 de secții în plus, în locuri unde nu există moldoveni sau sunt foarte puțini, denotă cinismul de care dau dovadă acești indivizi. Care au făcut-o doar de dragul cifrelor, pentru a încerca să prostească cetățenii și ambasadele.

Ce trebuie să facă moldovenii de peste hotare? Să se mobilizeze și mai mult. Să meargă câți mai mult la vot. Deși mulți dintre ei nu vor reuși să voteze, să vadă o întreagă lume cum își bate joc o guvernare de cei care o țin în viață.

Să facă la fel ca românii în 2014. Când deși zeci de mii au înghețat prin fața secțiilor de votare și nu au mai ajuns să-și exercite dreptul, măcar i-au mobilizat mai mult pe cei de acasă, să voteze împotriva lui Ponta, individul care i-a sfidat. Și care a pierdut tocmai din cauza acestei sfidări.

Alex Cozer

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here