„Artiștii fac artă, nu politică.” Vorbele astea le aud în ultimii ani de la artiștii care acceptă să participe la concertele organizate de Șor, Plahotniuc sau Dodon. De ce i-am numit pe ei trei?! Pentru că doar acești politicieni și partidele pe care le conduc își permit să organizeze concerte de milioane, iar artiștii noștri urcă pe scenă chiar dacă știu că unii dintre ei sunt implicați în jaful secolului și au multe păcate în palmares.  

La sfârșitul anului trecut, dirijorul Nicolae Botgros a participat la forumul PD, unde și-a exprimat susținerea pentru candidatura lui Pavel Filip la alegerile parlamentare pe circumscripția numărul 20. Acesta a ieșit la tribună și l-a scăldat în laude pe actualul prim-ministru, de parcă în 2014 nici n-ar fi îndemnat cetățenii să voteze Partidul Liberal Democrat, condus de Filat.

Întâmplător sau nu, dar acum câteva zile Orchestra „Lăutarii”, condusă de maestrul Botgros, s-a ales cu un teren cu o suprafață de 27 de ari, care aparține Palatului de Cultură al Feroviarilor. Terenul a fost oferit de Guvern, cu titlu gratuit. Acolo urmează să fie construit un centru cultural, cu spații locative și comerciale. Nu știu cum voi, dar eu nu cred în coincidențe de acest fel. Cei mai importanți oameni de cultură știu că dacă acceptă să mângâie public pe cap un exponent al puterii, vor primi în schimb bani, invitații la concerte de stat și, mai nou, terenuri pentru construcții.

Uninominalul le-a pătat numele

Un alt exemplu perfect despre cum artiștii noștri se lasă folosiți de politicieni, ori de câte ori e nevoie de ei, îl reprezintă implicarea unora dintre aceștia în campania de susținere a votului uninominal. Zinaida Julea, Adriana Ochișanu, Eugen Doga, Geta Burlacu sau Iurie Sadovnic sunt doar câteva dintre vocile sonore ale culturii moldovenești care și-au rupt cămășile de pe ei implicându-se cu trup și suflet în promovarea uninominalului.

Știți ce s-a întâmplat ulterior?! Democrații și socialiștii au decis că nu au nevoie de votul uninominal și au votat mixtul, iar artiștii au rămas cu numele pătat și cu demnitatea știrbită. Mă întreb, ce nu le ajunge acestor oameni?! Nu cred că cineva dintre ei moare de foame. De bine, de rău, în Republica Moldova încă nu s-au terminat nunțile, cumetriile și tot felul de petreceri. Un artist bun va fi mereu solicitat. Probabil unii dintre ei ar spune că trebuie să-și câștige cumva bucățica de pâine, dar cred că un artist are și alte opțiuni decât să-și vândă onoarea.

În statele dezvoltate e ceva absolut normal ca artiștii să-și exprime deschis susținerea pentru un politician sau un anumit partid politic. De regulă, aceste preferințe nu se schimbă pe parcursul vieții. Or la noi, artiștii îngenunchează pe lângă cei care sunt la guvernare.

Odată cu schimbarea puterii, se schimbă și declarațiile politice ale unor importanți oameni de cultură. În pare rău că în tot acest joc murdar s-a implicat și maestrul Eugen Doga. Fiind un aprig susținător al lui Dorin Chirtoacă, atunci când a fost organizat referendumul de demitere a primarului municipiului Chișinău, recent, celebrul compozitor tot l-a susținut pe Pavel Filip la Strășeni. Concluziile deja vi le faceți singuri.

Dacă e să ne mai amintim și de Anastasia Lazariuc sau Gheorghe Țopa, care au cântat în Italia pentru Partidul Șor, realizez că pentru mulți dintre ei nu contează pentru ce și pentru cine cântă, important e să iasă banul. Lazariuc și Țopa cântau și dansau pe scenă, în timp ce afară sute de oameni protestau, iar un susținător de-al lui Șor le-a spus moldovenilor din Italia că „un om normal stă acasă lângă familie, dar nu șterge funduri în Italia”. Uneori mă gândesc că moldovenii care șterg funduri în străinătate au mai multă demnitate decât întreaga spumă a interpreților autohtoni.   

Vocile demnității

Există și partea cea mai puțin cunoscută de publicul larg. De-a lungul timpului au fost artiști care au îndrăznit să se opună sistemului, prin participările lor la proteste, luările de cuvânt și piese mai acide la adresa celor de la putere.

Interpretul Pasha Parfeni, cel care în 2016, de Ziua Independenței Republicii Moldova, a ieșit pe scena din Piața Marii Adunări Naționale cu un tricou pe care avea inscripționat mesajul #NuPlaha, este împiedicat să organizeze concerte. Acum câteva luni, artistul i-a adresat o scrisoare deschisă ministrului Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc. El o informa despre faptul că iarna aceasta urma să desfășoare o serie de concerte și din mai 2018 a rezervat o sală, însă a fost sunat și anunțat că nu va putea organiza nimic, pentru că nu li se permite (de sus). Tot pentru că s-a exprimat critic la adresa celor de la guvernare, interpretul nu mai este invitat la concerte.

El nu este singurul. La 31 august 2016, și artistul Cătălin Josan a fost exclus pe ultima sută de metri din concertul dedicat Zilei Limbii Române. Potrivit lui, motivul invocat atunci a fost că a lipsit de la o repetiție. Mai mult, în luna decembrie a aceluiași an, Cătălin Josan și Pasha Parfeni au fost excluși de la spectacolul „Potcoava de aur” de la Palatul Național Nicolae Sulac.

E oare o coincidență sau nu, dar cei doi au participat în repetate rânduri la protestele împotriva celor de la putere. Și interpretul Mani s-a pomenit într-o situație delicată. Artistul a refuzat să cânte la două concerte organizate de Șor și Dodon, iar din cauza acestor refuzuri, organizatorii nu-l mai invită la alte manifestații. Întâmplările date i-au determinat pe Pasha Parfeni și Mani să organizeze concerte pentru moldovenii din diasporă, unde sunt extrem de așteptați și apreciați. Deci, soluții alternative există mereu…

Din cele descrise mai sus, rezultă că liderii politici transmit, indirect, un mesaj tuturor artiștilor din Republica Moldova: sau sunteți cu noi, sau vă punem cruce carierelor și vă închidem toate ușile. Prin urmare, mulți sunt nevoiți să aleagă între bani și onoare. Nu e de mirare că cea mai mare parte aleg prima opțiune și toată viața se ascund după vorbele magice: artiștii fac artă, nu politică.


Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL, și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •