Cum se infiltrează grupurile de crimă organizată în țările din Europa, prin cumpărarea cetățeniei

Comisia Europeană publică miercuri un raport în care ţărilor din UE li se cere mai multă vigilenţă în acordarea de „vize de aur”, aceste dispozitive naţionale controversate care le permit investitorilor bogaţi să obţină permis de şedere sau chiar cetăţenia europeană, informează AFP, preluată de Agerpres.

Această practică, de care profită mai ales chinezi, ruşi sau americani bogaţi, „prezintă un risc însemnat în ceea ce priveşte securitatea, spălarea banilor sau evaziunea fiscală”, potrivit acestui raport, a declarat pentru AFP un responsabil european.

Astfel, Comisia le va cere ţărilor din UE să adopte o abordare mai puţin laxă în controlul candidaţilor şi să fie „mai transparente” în ceea ce priveşte maniera în care ele acordă aceste privilegii, criticate de ONG-uri şi aflate la originea mai multor scandaluri.

În special ţări precum Malta, Cipru şi Bulgaria se afă în vizor pentru sistemul lor care permite, în schimbul investiţiilor, dobândirea cetăţeniei şi prin urmare a dreptului de liberă circulaţie în UE. Alte ţări, mai numeroase, le permit investitorilor să dobândească nu cetăţenie, ci permis de şedere.

Controalele efectuate pentru verificarea candidaţilor care nu pun probleme în ceea ce priveşte securitatea sau care nu ar spăla bani nu sunt suficiente, potrivit documentului ce urmează să fie publicat de executivul european.

„Corupţi şi criminali pot cu uşurinţă să găsească refugiu în Europa datorită opacităţii şi lipsei unui cadru ale programelor denumite Vizele de aur”, au denunţat deja două ONG-uri – Transparency International şi Global Witness – într-un raport publicat în urmă cu câteva luni. Această situaţie favorizează „luarea de decizii discreţionare şi corupţia”, au deplâns ele în raportul lor, apreciind că cel puţin şase mii de paşapoarte şi aproape o sută de permise de şedere au fost „vândute” în UE în timpul ultimului deceniu.

Programul „vizelor de aur” în Malta a fost unul dintre subiectele anchetei asupra căreia lucra jurnalista şi bloggeriţa Daphne Caruana Galizia atunci când a fost asasinată în octombrie 2017.

În Portugalia, la începutul lui ianuarie, justiţia i-a achitat pe majoritatea acuzaţilor la finalul unui lung proces pentru corupţie, într-un dosar privind atribuirea de „vize de aur”. Portugalia le oferă autorizaţie de reşedinţă candidaţilor gata să aloce cel puţin 500.000 de euro pentru o achiziţie imobiliară, să investească cel puţin un milion de euro sau să ofere locuri de muncă.

În Bulgaria, străinii pot obţine un paşaport, care le deschide uşa aproape oricărei ţări UE, în schimbul unor investiţii între un milion de leva (580.922 de dolari) şi 2 milioane de leva. Investiţiile se pot face şi în titluri guvernamentale.

Într-un raport comun, Global Witness şi Transparency International au cerut Uniunii Europene să stabilească o serie de standarde pentru gestionarea acestor scheme şi să extindă prevederile destinate combaterii spălării de bani, care până acum se aplică băncilor şi firmelor care organizează jocuri de noroc, la toate părţile implicate în industria vânzării de vize.

Un oficial european a declarat pentru Reuters că Executivul comunitar ar urma să publice un raport cu privire la programele de tip „Golden Visa” până în luna decembrie.

Raportul, intitulat ‘European Getaway – Inside the Murky World of Golden Visas’, susţine că Ciprul a strâns 4,8 miliarde euro de pe urma vânzării de paşapoarte şi permise de rezidenţă, în timp ce Portugalia ar putea câştiga aproape un miliard de euro pe an. Pe ansamblu, ONG-urile estimează că statele UE au generat aproximativ 25 de miliarde de euro în ultimul deceniu de pe urma vânzării a cel puţin 6.000 de paşapoarte şi 100.000 de permise de rezidenţă.

Raportul menţionează cazul Maltei, ţară care a strâns 718 milioane euro de pe urma programului său de tip „Golden Visa”, şi în cazul căreia solicitanţii care au cazier sau sunt anchetaţi pot fi eligibili „în anumite circumstanţe” să primească un paşaport sau permis de rezidenţă.

„Programele gestionate necorespunzător permit indivizilor corupţi să lucreze, să călătorească fără probleme în UE şi să submineze securitatea colectivă”, susţine Laure Brillaud, expert la Transparency International.

Cu excepţia Marii Britanii, Ciprului, Irlandei şi Bulgariei, toate celelalte state membre UE care au introdus programe de tip „Golden Visa” fac parte din spaţiul Schengen.

Recent și Republica Moldova a introdus un astfel de program, criticat dur de mai multe ONG-uri și opoziție.