Republica Moldova este al treilea cel mai corupt stat din Europa, potrivit raportului pe anul 2018 al Organizaţiei nonguvernamentale anticorupţie Transparency International.

Țara noastră are un rating de 33 de puncte, situându-se la nivel global pe locul 117 în lume. Punctajul este sub media țărilor din regiunea „Estul Europei și Asia Centrală” (35) și sub media statelor cu un regim de guvernare hibrid (35).

Dintre țările europene, mai prost decât Republica Moldova stau doar Ucraina (locul 120, cu 32 de puncte) și Federația Rusă (locul 138, cu 28 de puncte).

România se situează pe locul 61 în lume (47 de puncte), Georgia este pe poziția a 41-a (58 de puncte), iar Belarus pe locul 70 (44 de puncte).

Raportul Transparency International privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global analizează corupţia din sectorul public, aşa cum este percepută de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de ţări. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare ţară, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.

Danemarca şi Noua Zeelandă ocupă primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situându-se Sudanul de Sud şi Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest şi Uniunea Europeană, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scăzute punctaje sunt Africa Sub-Sahariană (medie de 32 de puncte) şi Estul Europei şi Asia Centrală (medie de 35 de puncte).

Mai mult de două treimi dintre ţări au scoruri de sub 50 de puncte, media globală fiind de 43. Din 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorul, printre care Estonia şi Coasta de Fildeş, iar la alte 16 situaţia s-a înrăutăţit semnificativ, precum în Australia, Chile şi Malta.

Dintre primele 20 de ţări, 14 sunt din Europa de Vest şi Uniunea Europeană. Danemarca este urmată îndeaproape de Finlanda, Suedia şi Elveţia, toate cu un punctaj de 85.

Datele, examinate alături de studii privind starea democraţiilor, arată că există o legătură între nivelul corupţiei şi sănătatea unei democraţii. Democraţiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraţiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinţe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here