Săptămâna curentă au apărut primele „sondaje” din această campanie electorală. Au fost chiar două și ambele tratate pe larg de către media controlată de Plahotniuc.

Titluri gen „Pro-Moldova trebuie să fie principalul vector de dezvoltare al țării” sau „Plahotniuc se bucură de încrederea a tot mai mulți moldoveni” au împânzit spațiul mediatic, bazându-se pe cele două „cercetări sociologice”. Desigur, „sondajele” au apărut la doar câteva zile după ce Plahotniuc se lăuda, în unul dintre monologurile sale săptămânale lecturate de la sediul PD, că gruparea pe care o conduce înregistrează creșteri ale încrederii „fără precedent”.

Ambele „sondaje” nu au fost asumate de cineva, cei care le-au prezentat spunând că le-au făcut pe cheltuiala lor. Aici mai este de precizat că aceste cifre au fost prezentate de două dintre „casele de sondare” care au dat-o cel mai rău în bară în cadrul alegerilor anticipate din vara trecută. Unii, care se prezintă drept „sociologi și demografi”, îi dădeau pe Radu și Ceban sigur în turul 2, fără nicio șansă pentru Năstase. La Silvia Radu rezultatul din ziua alegerilor a fost cu peste 20 de puncte procentuale mai mic decât îl prezentau ei, iar la Năstase cu aproape 20 de puncte procentuale mai mare.

Iar ceilalți, care zic că ar opera cu „date inteligente”, au fost chiar mai ridicoli, ieșind în vinerea dinainte de alegeri, contrar legislației, și făcând prognoze care nu-i acordau absolut nicio șansă lui Năstase.

Desigur, nici unii nici alții nu au prezentat vreo explicație pentru manipulările crase la care s-au dedat și nu și-au cerut scuze nici într-un fel. Ba din contra, ies în continuare și servesc trustul lui Plahotniuc cu subiecte de propagandă.

De ce e nevoie de „sondaje”

Unii ar zice că prea multă atenție acord acestui subiect. Că lumea oricum nu mai crede în sondaje, deoarece acestea s-au decredibilizat de-a lungul timpului. Doar nu este chiar așa.

Iar aici voi aminti de ce s-a întâmplat în localele din vară. Când în turul 1 foarte multă lume, simpatizanți ai lui Năstase în mare parte, nu s-a prezentat la vot pentru că „oricum Radu și Ceban vor ajunge în turul 2”. Iar această percepție fost creată de „sondaje” și felul în care au fost utilizate acestea de propaganda lui Plahotniuc.

Aceste așa-zise „sondaje” servesc în continuare pe post de manipulare a opiniei publice și au mai multe scopuri:

1. Noi suntem puternici. Tot mai multă lume are încredere în noi. Este instrumentul cel mai des utilizat de propagandă și urmărește inducerea în societate a opiniei că numărul cetățenilor care susțin un anumit curent, în acest caz PD și Plahotniuc, este în creștere. Scopul este inducerea senzației că PD și Plahotniuc fac lucruri bune, sunt susținuți de tot mai mulți oameni, deci ar trebui și restul să se alăture curentului.

2. Sunt în scădere. Nu au șanse. În ultimii 10 ani, în special, a fost îngropată aproape orice încercare de a crea curente politice noi. Chiar dacă în anumite scrutine apăruseră forțe politice care aveau perspective bune, acestea au fost îngropate prin intermediul sondajelor care nu le dădeau șanse de a accede în Parlament, inducându-se ideea că nu ar trebui irosite voturile pe ele. Totodată, prezentându-se anumite forțe cu rezultate în scădere, se inoculează ideea că ceva nu e în regulă acolo, că lumea nu mai are încredere în ei, respectiv nu ar trebui votați.

3. Din cauza deciziilor voastre, lumea nu mai are încredere în voi. În toamna anului trecut, după ce UE a anunțat că suspendă finanțarea pentru Moldova, a apărut un sondaj comandat de PD din care reieșea că încredere în UE ar fi scăzut. La câteva zile, în cadrul unei conferințe de presă cu participarea unor oficiali europeni, un angajat al trustului controlat de Plahotniuc le-a reproșat acestora că moldovenii nu mai au încredere în UE din cauza că a fost suspendată finanțarea.

4. Teren pentru măsluirea rezultatelor Atunci când o lună de zile înainte de alegeri prezinți anumite date este mai simplu și să servești rezultatele unui scrutin manipulat și falsificat de așa manieră încât ele să fie acceptate.

Sondajul, o muncă dificilă, costisitoare și profesionistă

Un sondaj real, în care fiecare chestionar a ajuns la un cetățean din cadrul eșantionului, costă enorm pentru posibilitățile unora. Cel mai ieftin, pe un eșantion de 1200 de persoane, se ridică la cel puțin 15 mii de euro. O astfel de cercetare, realizată în 10-12 zile, implică participarea a cel puțin 50-70 de persoane din partea casei de sondare. De la sociologi care să creeze eșantionul și sondajul, până la operatori care să colecteze datele și oameni care să le analizeze și proceseze.

Este extrem de greu, dacă nu imposibil, pentru un partid de opoziție să-și permită să cheltuie astfel de sume pentru un sondaj. Așa cum este aproape imposibil pentru o casă de sondare să-și permită astfel de cheltuieli pe cont propriu. Mai mult decât atât, cu 2-3 excepții, astăzi la Chișinău nici măcar nu există case de sondare adevărate.

Unii pur și simplu ies, în alegeri, cu niște grafice, iar apoi dispar ani de zile. Alții doar negociază cu contabilii partidelor onorariile, iar cu ideologii cifrele cu care trebuie să iasă în conferințele de presă.

De asta, în următoarele săptămâni ne mai așteaptă „sondaje”. Iar scopurile celor mai multe dintre acestea vor fi să manipuleze și să pregătească terenul pentru rezultatele celui mai murdar și incorect scrutin electoral pe care l-a avut Moldova vreodată.

Alex Cozer

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •