Gazprom vrea o cotă mai mare din piața europeană

Grupul rus Gazprom vrea să îşi majoreze cota pe piaţa de gaze naturale din Europa, după ce în 2018 exporturile sale au atins un nivel record, un director de la Gazprom precizând că gigantul rus se aşteaptă la un declin al producţiei de gaze a Europei combinat cu o creştere a cererii, informează Reuters, citată de Agerpres.

Elena Burmistrova, responsabilă pentru exporturile Gazprom, a declarat marţi că grupul rus va fi în măsură să acopere declinul producţiei de gaze naturale în Uniunea Europeană, în principal producţia realizată la câmpul Groningen din Olanda, odată cel mai mare câmp de gaze naturale din Europa. „Producţia din Marea Nordului este şi ea în scădere…Astfel, se face loc liber pentru gazele naturale ruseşti”, a spus Elena Burmistrova la conferinţa European Gas organizată la Viena.

Agenţia Internaţională a Energiei estimează la rândul său că producţia de gaze naturale a Uniunii Europene se va reduce la jumătate până în 2040.

De peste 50 de ani Rusia livrează gaze naturale Europei prin gazoducte care fac legătura cu câmpurile sale de gaze din Siberia şi nordul Rusiei. Moscova mizează foarte mult pe piaţa europeană în condiţiile în care vânzările Gazprom sunt responsabile pentru 5% din PIB-ul Rusiei, evaluat la 1.600 miliarde de dolari.

Burmistrova a mai spus că Gazprom face eforturi pentru a-şi majora cota de piaţă în Europa, unde compania generează două treimi din vânzările sale de gaze. „Potrivit estimărilor preliminare, cota noastră în Europa a fost de 34% în 2017, iar în 2018 este posibil să fi crescut până la aproximativ 35%”, a spus Burmistrova.

Vânzările de energie ale Rusiei au devenit un subiect politizat după anexarea peninsulei Crimeea în 2014, acuzaţiile de implicare în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi atacul cu gaz neurotoxic din Marea Britanie. Cu toate acestea, anul trecut grupul rus Gazprom a evitat plata unei amenzi consistente după ce a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru a-şi reforma structura de preţ şi a permite rivalilor să dobândească un cap de pod în Europa de Est.

Burmistrova a subliniat că Gazprom nu vrea să pară prea „agresiv” în ochii europenilor cu planurile sale de a-şi majora vânzările. „Nu ne-am fixat ca ţină obţinerea unei cote de 40-45% din piaţa europeană”, a precizat Burmistrova.

Unele state europene, în special din Europa de Est, şi-au exprimat unele îngrijorări faţă de creşterea puterii energetice a Rusiei. Cu toate acestea managerul Gazprom a spus că firma rusă s-a dovedit un furnizor de încredere de gaze naturale iar exporturile sale în Europa nu vor ave de suferit de pe urma chestiunilor politice.

Însă planurile de export ale Gazprom ar putea fi afectate de creşterea producţiei de gaze de şist în SUA precum şi de planurile preşedintelui Donald Trump privind vânzarea de către SUA a unor cantităţi mari de gaze naturale lichefiate în Europa. De exemplu, în perioada ianuarie-octombrie 2018, livrările de gaze naturale lichefiate din SUA în Europa s-au ridicat la 3,23 milioane tone, comparativ cu 0,7 milioane tone în perioada similară a lui 2017.

Cu toate acestea, Burmistrova a minimalizat pericolul reprezentat de gazele naturale lichefiate din SUA pentru poziţia dominantă de care se bucură gazele naturale ruseşti pe piaţa din Europa. „Vom fi întotdeauna competitivi în raport cu gazele naturale lichefiate din SUA”, a spus Burmistrova.

Conform cifrelor publicate anterior de Gazprom, exporturile de gaze naturale ruseşti spre Europa au stabilit un nou record în 2018, în pofida tensiunilor diplomatice şi a dorinţei Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa de Rusia. Directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, a anunţat la finele anului trecut că în 2018 grupul şi-a majorat producţia de gaze naturale cu 5,4% până la 497,6 miliarde metri cubi în timp ce exporturile spre Europa şi Turcia au crescut cu 3,4% până la 201 miliarde metri cubi.

Datele publicate în luna noiembrie 2018 arătau că Gazprom a exportat spre România o cantitate de 917 milioane metri cubi de gaze naturale, în primele nouă luni ale anului trecut, în creştere cu 32% comparativ cu cele 690 milioane metri cubi de gaze naturale exportate în perioada similară a anului trecut.