Viabilitatea promisiunilor PDM din 2014: Dublarea salariului și pensiei medii – promisă și nerealizată. Drumuri făcute, dar prost

Campania electorală abundă de promisiuni, iar odată ajunși la guvernare aleșii poporului uită se le îndeplinească. Asta s-a întâmplat și în cazul Partidului Democrat din Moldova (PDM), codus de Vladimir Plahotniuc, care din ianuarie 2016 și-a luat angajamentul de a guverna țara.

Odată cu instaurarea lui Pavel Filip la șefia Guvernului, la 20 ianuarie 2016, PDM și-a asumat guvernarea și a fost responsabil de elaborarea și implementarea unui Program de Activitate a Guvernului, având toate pârghiile administrative și instituționale necesare pentru a-și îndeplini promisiunile electorale făcute în campania din 2014. Un raport prezentat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, care analizează gradul de realizarea al promisiunilor PDM din campania electorală din 2014, arată că, de fapt, promisiunile electorale sunt departe de a fi implementate.

În economie și finanțe. În programul electoral al PDM din anul 2014 au fost incluse trei domenii separate de promisiuni și angajamente electorale ce țin de domeniul economic – economie și locuri de muncă, diminuarea migrației și agricultura.

O parte semnificativă din promisiunile electorale al PDM au fost incluse în programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru 2016 – 2018. Din cele 19 promisiuni electorale ale PDM, în programul de activitate al Guvernului nu au fost incluse 8. Neincluderea acestor inițiative a avut un impact direct asupra gradului lor de realizare. Majoritatea acestora nu au fost realizate.

Spre exemplu, în campania electorală din 2014 PDM promitea atragerea a câte 1 miliard de euro anual din investiţii străine. Promisiunea a fost populistă.

La fel de populiste s-au dovedit a fi și promisiunile precum scutirea de impozit până la 12% din veniturile firmelor, dacă investesc în cercetare şi dezvoltare, dublarea pensiei medii şi salariului mediu în următorii ani, scutirea de impozitul pe salariu timp de 1 an pentru moldovenii care revin în ţară şi muncesc în domeniul IT, introducerea impozitului unic în agricultură sau garantarea de către stat a creditelor bancare luate de gospodăriile ţărăneşti mai mici de 10 hectare.

În domeniul infrastructurii și comunicației

În campania electorală din 2014, PDM a făcut o serie de promisiuni măsurabile în domeniul infrastructurii și comunicațiilor, care se găsesc și în programul electoral. Unele promisiuni nu sunt incluse în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru 2016-2018, dar sunt realizate parțial sau integral.

În perioada de referință au fost în creștere mijloacele financiare destinate reabilitării drumurilor. În cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova” au fost realizate investiții în valoare de 1,51 miliarde de lei. În cadrul Programului național „Drumuri Bune pentru Moldova”, în anul 2018 au fost reabilitați 1600 de km de drum. Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” a fost lansat la începutul lunii octombrie 2018 și prevede reparația și construcția a circa 2600 kilometri de drum în toate raioanele țării.

Totuși, calitatea drumurilor din Moldova rămâne o problemă majoră. Conform The Global Competitiveness Report 2018, un raport anual privind competitivitatea economică globală, realizat de Forumul Economic Mondial, Moldova ocupă poziția 128 dintr-un clasament care cuprinde 137 de state, cu un punctaj de 2,5, într-un raiting în care 7 este cel mai bine, iar 1 este cel mai rău.

Citește și: (GRAFIC) Moldova, în TOP 10 țări cu cele mai proaste drumuri din lume

În perioada de guvernare PDM a crescut semnificativ numărul liniilor aeriene, pasagerilor și mărfurilor transportate, a crescut și numărul sistemelor de aprovizionare cu apă, de la 836 în anul 2014 la 1214 în anul 2017, precum și numărul sistemelor de canalizare, de la 121 în anul 2014 la 141 în anul 2017.

Totuși, parcul de locomotive și vagoane nu a fost modernizat și nici Gazoductul Iași – Ungheni nu a fost extins până la Chișinău.

Ordine publică și Justiție

Combaterea corupției, reformarea justiției și a instituțiilor de drept, care să garanteze supremația legii, prevenirea și combaterea violenței domestice, apărarea drepturilor minorităților naționale, constituiau priorități pe termen mediu ale Guvernului în anii 2016-2018.

Deși o bună parte din promisiuni au fost incluse în programul de guvernare, procesul de reformare a justiției lasă de dorit, iar promisiunile privind poliția nu au fost îndeplinite din lipsa finanțelor.

Consolidarea autonomiei și descentralizării administrative locale

Autorii raportului spun că promisiunea își găsește corespondențe în Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, angajamentele asumate de Guvern în acest sens fiind generale și declarative. Din acest motiv, este dificil de a evalua cu exactitate nivelul de realizare a promisiunii. Cert este că situația autonomiei și descentralizării locale rămâne unul din cele mai importante domenii, în care se mai constată probleme și restanțe, atât pe plan intern, cât și extern. Din păcate, reacția autorităților rămâne una formală și declarativă, constată autorii raportului.

În ceea ce privește relațiile externe, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, partidele care au acces în Parlament, inclusiv PDM, care a fost la guvernare între anii 2016 – 2018, au avut un șir de promisiuni electorale referitoare la relațiile externe ale Republicii Moldova.

Mai exact, democrații promiteau apropierea de UE și integrarea în UE, susţinerea puternică a vectorului de integrare europeană, pentru bunăstare, stabilitate şi libertate în Republica Moldova. Totuși, relațiile cu UE au avut un parcurs sinuos în ciclul electoral 2014-2018. Imediat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, opinia publică din țară și de peste hotare a fost anunțată despre devalizarea sistemului bancar din Republica Moldova, ceea ce a condus la destabilizarea situației social-economice și politice din țară.

În ceea ce privește angajarea pentru creşterea sprijinului financiar venit din partea UE, lucrurile a derapat în cu totul altă direcție. Mai întâi a fost sistat transferul de fonduri în bugetul Republicii Moldova pentru susținerea reformelor în sectorul justiției, iar ulterior și asistența macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro, din cauza sistemului electoral pe care democrații l-au schimbat în ciuda atenționărilor experților Comisiei de la Veneția și a partenerilor internaționali. Acum, finalitatea deblocării banilor ține de rezultatul scrutinului din 24 februarie curent.

În perioada ciclului electoral 2014-2018, relațiile internaționale ale Republicii Moldova au avut o evoluție diferită față de cea promisă de concurenții electorali care au obținut reprezentare parlamentară. Relațiile cu UE au atins un punct critic, fără precedent, iar relațiile cu Federația Rusă s-au deteriorat considerabil, eforturile de înlăturare a barierelor pentru accesul produselor moldovenești pe piața rusă fiind substituite de către autoritățile ruse prin condiționări politice.