Cei 200 de consultanți, pe care Vladimir Plahotniuc a susținut (într-un cadru privat) la un moment dat că-i are, au și ei limitele lor. Ne-am fi așteptat, cunoscându-le talentul și năravul, să fi generat încă o idee ca aceea de anul trecut, când Andrei Năstase a fost lipsit de mandatul de primar pe care i-l acordaseră chișinăuienii. E-adevărat, pentru asemenea idei trebuie să ai la îndemână și instrumentarul necesar, compus din diferite scule.

Dar de data aceasta tactica adoptată de PD după alegerile parlamentare în raport cu blocul ACUM n-a strălucit prin originalitate. Falșii democrați n-au găsit nimic mai bun decât să încalece din nou mârțoaga împăciuirii și a negocierilor.  Și atunci o senzație acută de deja-vu a străpuns mentalul colectiv moldovenesc. Amintiri amare cu Filat, Lupu, Ghimpu și pe alocuri Leancă, „negociind”, au început să ni se perinde prin fața ochilor.

De parcă între timp nu s-ar fi furat un miliard și ceva, foștii aliați din Parlament n-ar fi fost făcuți una cu pămîntul și nu le-am fi întors spatele binevoitorilor noștri europeni.

Pâlcuri de mesageri înregimentați politic au fost trimiși în platourile televiziunilor pentru a vesti pofta ce-a poftit Stăpînul inelelor-de-pe-degetele-judecătorilor. Vorbe mieroase, uităm ce-a fost și ce v-am făcut, campania a trecut, trebuie să fim responsabili, nu-i așa?, frunți brusc descrețite, promisiuni vagi, dar ademenitoare.

E drept, într-un teritoriu așezat în calea tuturor răutăților, mirajul unei păci izbăvitoare rămâne tentant. Chiar dacă la adăpostul ei au fost pustiite bănci mai dihai ca pe vreme de război.

Iar dacă acest tip de intimidare politică prin învăluire nu va da roade, următoarea mișcare, la fel de primitivă, va fi acea de prezentare a opoziției ca pe o domnișoară mofturoasă și imatură.

O capcană banală, ale cărei fălci din dispozitiv se văd de la o poștă, în care Maia Sandu și Andrei Năstase se încăpățânează să nu cadă, dând sentimentul că vor totul sau nimic. Sau cel puțin arată că lupta politică de stradă i-a călit suficient pentru a se repezi la primul os care li se aruncă.

Atunci când PD a avut niște aliați, în persoana PLDM și a PL, n-a rezistat tentației de a-i sugruma, deși aceștia nu emiteau pretenții imposibile. Voiau și ei un loc la masa bogaților, o felie de tort, niște funcții și alte mici atenții. Aceștia puteau fi, așadar, cultivați încă o vreme, pentru scopul cauzei. Dar obsesia de a deține toată puterea și reflexul de a nu ceda nimănui nicio parte din ea (poate doar pe persoană fizică) a prevalat în fața unui calcul politic elementar. Viziune minimă, logică provincială.

Acum falșii democrați constată cu surprindere că noii lor adversari, aburcați în Parlament de furia populară, nu sunt deloc cooperanți și cu siguranță departe de a fi colaboraționiști cu regimul lor.

E acea mirare a supraveghetorului de pe plantație care descoperă într-o zi că robul altădată umil și cu ochii plecați hotărăște să-l înfrunte. Mai întâi cu privirea, apoi cu toată ființa sa, scuturîndu-și zalele de pe el și încercînd să se smulgă din prinsoarea care-i era hărăzită.

Citiți și: (DOC/VIDEO) Povestea unei fraude electorale: Cum a ajuns Diacov deputat

Fruntașii pediști nu pot înțelege că după ce s-au situat deasupra tuturor, croind în sireaca republică o lume sălbatică în care opulența lor contrastează violent cu sărăcia celorlalți, sfidând cu dispreț legi și conveniențe sociale, ei și-au pierdut statutul de parteneri.

Aerul rarefiat pe care-l respiră, la înălțimea la care s-au autopropulsat, le întunecă rațiunea. Sunt prea sofisticați (în sensul rău al cuvîntului) pentru a fi percepuți ca fiind pe picior de egalitate cu ceilalți competitori politici. Și de aceea sunt lăsați de opoziția neîmblânzită să-și facă mendrele mai departe, cât or mai putea sau cât li se va mai permite. Până li se va înfunda.

Pentru că este limpede că, în condițiile monopolului absolut pe care-l deține PD, este la îndemâna sa să decidă pe plan intern orice desfășurare de evenimente.

Numai că între timp de peste ocean și de mai aproape, de la Bruxelles, veștile care parvin nu sunt dintre cele mai optimiste pentru regimul de la Chișinău și ele nu pot fi trecute cu vederea. De aceea și această vânzoleală indusă, această joacă de-a democrația din ultimele săptămâni.


Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL, și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here