După o perioadă mai lungă de tatonări, PSRM și ACUM s-au așezat joi la masa de dialog în privința posibilității creării unei majorități parlamentare și a unui Guvern.

Deși socialiștii propuseseră inițial ca la discuții să participe conducerile celor două entități politice, până la urmă de la masa de negocieri au lipsit liderii PSRM și ACUM. Socialiștii au fost reprezentați de deputații Ion Ceban, Vlad Batrîncea, Gaik Vartanian și jurisul Fadei Nagacevschi. De la ACUM au participat vicepreședinții Platformei DA, Alexandru Slusari, și PAS, Mihai Popșoi.

PSRM insistă pe formalizarea majorității parlamentare

Socialiștii au venit cu setul de condiții pe care le-au prezentat marți, în cadrul unui briefing de presă. Ei au cerut ca blocul ACUM să spună dacă sunt sau nu gata să analizeze acel set de propuneri, printre care se numără alegerea Zinaidei Grecianîi în funcția de spicher, ministerele de Externe și al Apărării și un pachet de legi politice și sociale.

„Mâine noi avem consiliul național. Dacă sunteți gata să examinați ce am propus noi, atunci mergem cu acest mandat acolo. Dacă nu, atunci lucrurile stau altfel”, a declarat deputatul Ion Ceban.

Mai mult, ei au insistat ca cei din ACUM să răspundă dacă e posibilă crearea unei majorități parlamentare între cele două entități și formarea unui Guvern „pe o anumită perioadă, de la 2-3 luni până la 2-3 ani sau chiar întregul ciclu parlamentar”.

Reprezentanții PSRM au insistat și asupra ideii că „nicio lege” nu poate fi implementată fără a exista o majoritate parlamentară clară, un parlament funcțional, cu posibilitatea ulterioară a formării Guvernului.

ACUM vrea să știe dacă pentru PSRM există opțiunea de a guverna cu PD

Primul subiect abordat de către reprezentanții ACUM a fost în legătură cu opțiunile de guvernare a PSRM.

„Vrem să știm dacă aveți și opțiunea de a guverna alături de PD în cazul în care nu vă înțelegeți cu ACUM”, a întrebat vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari. Socialiștii au spus că „nu există astăzi o astfel de opțiune” și că mai posibilă este varianta alegerilor anticipate.

De asemenea, ACUM a insistat că în acest moment „nu pot exista discuții despre o coaliție”, lucrurile trebuind a fi luat „pas cu pas”.

„Noi vrem să vedem care este disponibilitatea dumneavoastră de a susține pachetul de legi privind dezoligarhizarea statului. Acesta ar fi un prim pas. Ulterior putem vedea cum pot continua lucrurile”, a declarat vicepreședinte PAS Mihai Popșoi.

Și felul în care vor avea loc alegerile anticipate, în cazul în care nu se ajunge la un consens, a fost un subiect important pentru ACUM.

„În cazul anticipatelor, putem măcar să renunțăm la sistemul mixt, care este nociv inclusiv pentru socialiști?”, a întrebat Alexandru Slusari.

Puncte comune

Socialiștii au spus că, exceptând „legea Magnițki”, au propus și ei, de-a lungul precedentei legislaturi, toate inițiativele legislative care se regăsesc și în „pachetul de dezoligarhizare a blocului ACUM”.

De cealaltă parte, reprezentanții blocului ACUM au spus că nu au nicio problemă cu pachetul de „legi sociale” propuse de socialiști și că pot fi susținute.

Divergențe

Cei de la ACUM au spus că nu pot discuta despre „pachetul de legi geopolitice”, referindu-se la cele privind statutul limbii ruse în Republica Moldova sau „neutralitatea parlamentă”.

De asemenea, ACUM a respins ideea formării creării unei coaliții cu PSRM.

La rândul lor, socialiștii au respins categoric propunerea ACUM, de a avea atât spicherul cât și funcția de premier în cadrul unui guvern minoritar.

Discuțiile au avut un loc într-un climat de neîncredere, ambele părți, în special cei de la ACUM, amintind în repetate rânduri că „nu există încredere în PSRM”.

Concluziile

Cele două parți s-au despărțit fără a ajunge la vreun consens clar. Socialiștii au spus că vor merge la partid, pentru a discuta în consiliul național, ca ulterior să fie anunțată o decizie.

De cealaltă parte, cei de la Blocul ACUM au cerut PSRM ca, în cazul în care socialiștii decid să meargă la anticipate, să spună dacă sunt gata să susțină în Parlament „pachetul de dezoligarhizare”, pornind de la anularea sistemului mixt și schimbarea componenței CEC.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •