Sursă foto: IPN

Obsesia socialiștilor pentru formalități poate spune multe despre intențiile lor adevărate. Oricât de creativ și original a încercat să fie blocul ACUM în tentativa sa de a-și promova proiectele de „dezoligarhizare“, PSRM s-a ferit să discute lucruri concrete și a stăruit asupra creării, înainte de toate, a unei majorități parlamentare și împărțirii funcțiilor în stat.

Socialiștii chiar și-au acuzat interlocutorii politici de nihilism juridic, prezentându-le inițiativele drept un nonsens.

Insistența lor de a oficializa relația cu blocul ACUM a fost privită în primă instanță ca o încercare de a-l compromite în ochii electoratului proeuropean, ca o acțiune inițiată la comanda PD, direct interesat. Dar dincolo de această probabilitate, înclinația PSRM pentru aspectul strict juridic al problemelor înseamnă mai mult decât atât. Ea vorbește despre foloasele pe care vrea să le tragă partidul condus de facto de Igor Dodon din actuala așezare a instituțiilor statului.

N-ar fi el primul. Și precursorii săi, agrarienii și comuniștii, dar și celelalte derivate, cum ar fi PD, au înțeles repede utilitatea practică a statului format în 1991, capitalizând cu cinism toate oportunitățile ce s-au ivit de atunci încoace. În numele acestui obiectiv toate metodele au fost bune, începând cu privatizarea frauduloasă a activelor publice și terminând cu transformarea oponenților tinerei republici în cei mai fervenți stataliști. I-am văzut de atâtea ori pe aceștia manifestând prin centrul Chișinăului, scandând „Mal-do-va!“ și fluturând portrete ale domnitorului Ștefan cel Mare, pe care aproape că au reușit să ni-l confiște. Este tot mai pregnantă senzația colectivă că această categorie de cetățeni a fost beneficiara principală a orânduirii politice și administrative care a rezultat din Mișcarea de Eliberare Națională.

De aceea dorința socialiștilor de a „păstra rânduielile“ pare să aibă puțin în comun cu respectul pentru lege. Mai degrabă interesul lor este să mențină acel status-quo care le asigură o poziție privilegiată în sistemul controlat de PD.

Un sistem care se menține datorită unui înveliș juridic protector ce îi conferă legitimitate. Orice deviere de la procedurile prestabilite ar reprezenta o amenințare pentru el. Prin urmare, orice încercare de a imagina căi alternative de exercitare a voinței populare va fi înfierată și supusă oprobriului public.

Predilecția moldovenilor pentru formă în detrimentul conținutului este o piedică în calea schimbărilor de substanță din instituțiile statului. Este ceea ce în religie exprimăm printr-o atracție exagerată pentru tradiție și obiceiuri care, deși nu sunt totuna cu credința, sunt deseori confundate cu aceasta.

Pentru a se pune la adăpost de tentativele de a li se limita influența, prin îndepărtarea interpușilor lor, mai-marii zilei se vor ascunde în continuare după legi și proceduri. Le vor invoca ori de câte ori vor vedea că le sunt amenințate pozițiile sau le vor schimba atunci când acestea nu vor mai răspunde intereselor lor.

Din această perspectivă, șansa de revenire la o normalitate relativă este ca atenția opiniei publice să se îndrepte către esența lucrurilor. La urma urmei, o lege, dacă e nefolositoare sau chiar dăunătoare, poate fi suprimată. Tot așa, o instituție care a deraiat de la scopurile pentru care a fost creată poate fi desființată, dacă nu i se poate tempera acțiunea nocivă. Nu e de ajuns să aibă legea de partea sa, mai trebuie și să o pună corect în aplicare.

Așadar, nimic n-ar trebui să fie bătut în cuie doar de dragul respectării unor conveniențe. În caz contrar, ajungem la logica formalistă a fariseilor, criticați de Isus pentru că acordau prioritate legilor care lăsau în umbră poruncile lui Dumnezeu.

Rămâne de văzut cât de permeabilă se va dovedi societatea moldovenească față de o asemenea viziune libertină asupra lucrurilor și în ce măsură Occidentul și Rusia ar putea accepta asemenea formule originale de depășire a blocajelor instituționale.

Ar trebui să fim prudenți cel puțin în raport cu Rusia, care își poate activa oricând coloana a cincea pe care o deține în Republica Moldova, pentru a ne destabiliza atunci când nu-i vor conveni soluțiile de tipul acelora la care recurgea în Georgia anilor 2000 Mihail Saakașvili.

Dar sunt singurele soluții care au produs rezultate în spațiul ex-sovietic.


Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here