Prima abdicare în Japonia, după 200 de ani: Care ar fi adevăratul motiv din spatele abdicării istorice

Trei decenii de pace, respect şi dragoste. Aceasta este deviza domniei împăratului Akihito al Japoniei, care ia sfârşit la 30 aprilie 2019. Cunoscută drept era Heisei – în traducere Pace Pretutindeni – domnia lui de 30 de ani este văzută de istorici drept o revoluţie paşnică de la monarhia divină, care a dominat Japonia mai bine de două mii de ani, la monarhia constituţională. Criticat de conservatori, apreciat de progresişti, Akihito a făcut din apropierea de popor marele atu al domniei lui, alături de promovarea păcii la nivel mondial. I-a stat alături, în toţi aceşti ani, Michiko, poate cea mai iubită împărăteasă a Japoniei.

Marți dimineaţă, monarhul a făcut unul dintre ultimele ritualuri. Îmbrăcat în costum tradiţional, a mers la sanctuarul din curtea Palatului Imperial dedicat zeiţei Soarelui, din care se trage dinastia imperială, ca să anunţe renunţarea la tron. Aşa se încheie o eră în Japonia.

Domnia împăratului Akihito al Japoniei a luat sfârșit marți, după 30 de ani în care monarhul a condus sub o deviză de pace, respect și dragoste. În vârstă de 82 de ani, împăratul Akihito a dat de înțeles că, în spatele deciziei istorice de abdicare, este starea sa de sănătate, care s-a înrăutățit în ultimii ani. Însă abdicarea împăratului ar putea avea o legătură și cu decizia premierului Shinzo Abe de a schimba constituția pacifistă a Japoniei, un lucru pe care Akihito ar fi încercat să îl împiedice, relatează South China Morning Post, conform digi24.ro.

În timpul domniei sale, împăratul Akihito a făcut multe lucruri considerate fără precedent pentru un monarh japonez. S-a adresat oamenilor de două ori în intervenții televizate, s-a căsătorit cu Michiko, o femeie din popor, a efectuat numeroase vizite în străinătate și a încercat să remedieze legăturile diplomatice cu Coreea de Sud, recunoscând public legăturile de sânge care datează încă din secolul 15 cu fosta casă regală din peninsula vecină.

Abdicarea lui Akihito, al 125-lea împărat al Japoniei, este prima din ultimii 200 de ani. Monarhul a decis să își trăiască restul vieții având mai puține îndatoriri oficiale, mai ales în condițiile în care starea sa de sănătate s-a deteriorat.

„Când iau în calcul faptul că sănătatea mea se deteriorează gradual, încep să îmi fac griji că s-ar putea să devină prea dificil pentru mine să îmi îndeplinesc obligațiile de simbol al statului”, a spus împăratul în 2016, în al doilea interviu televizat al său din istorie. Primul interviu televizat al împăratului Akihito a avut loc în urmă cu opt ani și a cuprins un mesaj de solidaritate după dezastrul care a lovit Japonia în martie 2011.

Însă ar mai putea exista un motiv care l-a făcut pe împărat să abdice. Mulți analiști văd în retragerea lui Akihito o mișcare pentru a slăbi influența crescândă a Partidului Liberal Democrat al premierului japonez Shinzo Abe. Grupul politic ar urmări să readucă Japonia la constituția de dinaintea războiului și să îi redea împăratului statutul de zeu.

„Împăratul Akihito și familia sa au sugerat discret ani de zile că există nevoia unui sistem de abdicare, așa că decizia lui nu este complet neașteptată. Însă mai interesant este momentul acestei decizii. Asta va însemna că policienii conservatori vor fi nevoiți să se confrunte cu mai multe situații din jurul sistemului imperial. Nu pot sta pe margine să îi critice pe alții pentru că încearcă să submineze prestigiul sistemului imperial. Va fi interesant de văzut cum se vor desfășura lucrurile, iar abdicarea ar putea să devină motiv de diviziune în interiorul conservatorilor”, spune Corey Wallace, specialist în politica Japoniei, la universitatea Freie din Berlin.