Sursă foto: Radio Europa Liberă

Ca să supraviețuiască politic încă un ciclu electoral, într-o tovărășie cât de cât firească, PD și PSRM au nevoie de temeiuri mai puternice decât răsuflata lor stabilitate sau de un dușman comun, în persoana Blocului ACUM. Deocamdată, oricât ar întoarce pe toate părțile premisele care le recomandă să guverneze împreună, handicapurile unei asemenea coaliții rămân majore și greu de ignorat.

După cum se știe, socialiștii s-ar compromite în fața rușilor, iar pediștii ar risipi bruma de încredere pe care o mai au în anumite medii din Vest. În plus, deși sunt plămădiți din același aluat, ei trebuie, cel puțin de ochii lumii, să găsească puncte comune între viziunile lor formale, dar contradictorii.

Ca un prim pas, cei doi parteneri disproporționați trebuie să acrediteze în societate ideea că o asemenea comuniune s-ar face în interes public, în numele poporului. Este esențial să brodească lucrurile de așa manieră încât să nu încapă îndoială că ar exista alternative serioase unei asemenea perspective. De aceea ei încearcă să-i prezinte pe liderii proeuropeni drept niște politicieni neexperimentați, care nu știu „să conducă cu țara”. „Andrei Năstase nu s-a gândit în viaţa lui să ajungă primar”, spunea anul trecut Dumitru Diacov. De parcă în Republica Moldova, o țară vlăguită și siluită de politicieni, experiența la guvernare ar trebui privită ca un avantaj.

Pentru a-și marginaliza adversarii, PD și PSRM vor continua să se erijeze în grupări de sistem. Așa și le numim, impropriu, deși ele sunt departe de a sluji statul. Mai curând că folosesc instituțiile publice în scop personal, dându-le voie gherilelor lor să concrească alături, astfel încât să nu se mai înțeleagă unde e statul și unde-s structurile lor private. Să ne amintim de cedările scandaloase din 2017, în favoarea administrației separatiste de la Tiraspol, care au căpătat sens la alegerile parlamentare recente, când, în semn de răsplată, zeci de mii de cetățeni din stânga Nistrului au fost aduși pe malul drept ca să voteze pentru PD și PSRM.

În realitate, ambele formațiuni sunt ca două lipitori pe corpul republicii, pe care au supt-o de resursele și energiile pe care le-au acumulat alții. Pavel Filip a ajuns să se laude la Bruxelles, la o reuniune formală, aniversară, cu regimul liberalizat de vize obținut de PLDM acum 5 ani și cu numărul călătorilor moldoveni care au traversat în această perioadă granița Uniunii Europene. Asta după mai mult de 3 ani de șefie guvernamentală solitară în care a avut totul la îndemână pentru a aduce la Chișinău investiții și practici europene. A eșuat însă pe toate liniile, acoperindu-ne pe toți de rușine și transformând povestea de succes într-o relație pasageră a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Și pentru PSRM-ul lui Dodon poziția de lider autoritar pe stânga eșichierului politic pare o pălărie prea mare. Obținută nemerituos, prin îndepărtarea forțată a concurenților Vladimir Voronin și Renato Usatâi din această zonă, ea îi crispează mai curând pe socialiști, le toarnă plumb în picioare, decât le dă forțe să imagineze un parcurs prosper pentru Maldova din capul lor. Cum ar spune chiar ei, nu sunt pregătiți pentru o asemenea cinste.

Neavând un proiect de țară, PD și PSRM se vor vedea nevoite, probabil, să recurgă la practica veche și verificată de a inventa diverse himere cu care să amăgească sau să sperie populația. Recentul marș „pentru familia tradițională” face parte din scenariu, al cărui rost adevărat este distragerea opiniei publice de la mizele politice adevărate și canalizarea emoțiilor negative ale publicului către figuri închipuite.

Stârnind fobii și ațâțându-i pe oameni unii împotriva altora, cei doi complici politici încearcă din răsputeri să întoarcă privirile societății de la lipsa lor de substanță și goliciunea lor ideologică. Au nevoie să-și cultive profilurile politice pe care și le-au creat inclusiv pentru a se putea sprijini în continuare pe miile de funcționari care se iluzionează că se află în serviciul statului.

Cu cât mai intens și mai îndelungat vor impune ei societății teme provinciale, fără orizont, cu atât mai izolată va fi Republica Moldova de procesele moderne din regiune și de pe continent. Bombardat în fiecare zi de televiziunile de partid cu gunoi informațional, publicul nu reușește să se smulgă din această strânsoare sufocantă care-i îngrădește accesul către lumea civilizată și prosperă.

Pentru că singura cale de propășire a Republicii Moldova este să scoată capul în lume, acolo unde o așteaptă normalitatea și prietenii care o vor ajuta să se repună pe picioare.

Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
control_parental_starnet

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here