Sursă foto: Reuters

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi marţi seară în cadru informal la Bruxelles, au insistat pe importanţa asigurării echilibrului de gen în desemnarea candidaţilor la posturile de conducere ale principalelor instituţii europene, relatează miercuri euractiv.com, citat de Agerpres.

Participanţii la summitul UE au subliniat că în prezent dezbaterea nu trebuie să se concentreze pe nume, ci doar pe procedura de urmat, urmând ca la Consiliul European din luna iunie liderii să ia o decizie şi asupra propunerilor concrete pentru funcţiile respective.

Şefii de stat sau de guvern ai statelor membre i-au dat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, mandatul de a consulta statele membre şi Parlamentul European.

Potrivit unor diplomaţi europeni, Donald Tusk va propune câte un candidat pentru fiecare dintre funcţiile de preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Parlamentului European, preşedinte al Consiliului European şi Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.

Liderii ţărilor membre au pus accentul şi pe importanţa asigurării unui echilibru demografic, de afiliere politică şi, nu în ultimul rând, între ţările mari şi cele mici din Uniunea Europeană.

Deşi ”în lumea reală, echilibrul perfect va fi dificil” de realizat, Tusk a ţinut să precizeze că echilibrul de gen va fi un element definitoriu în selecţie.

Donald Tusk a explicat că pentru cele patru posturi liderii UE ar trebui să aibă ca obiectiv ”cel puţin două femei, dacă este posibil”.

În acest scenariu, ar spori şansele candidatei liberale Margrethe Vestager la preşedinţia Comisiei Europene, dar şi ale altor două nume vehiculate în ultimele zile – directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi CEO-ul Băncii Mondiale, Kristalina Gheorghieva, fost comisar european.

Summitul informal al UE, organizat la două zile după alegerile europarlamentare, s-a desfăşurat şi pe fondul discuţiei privind eventuala legitimitate exclusivă a candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene de a deveni preşedinte al Comisiei Europene – aşa-numitul sistem ‘Spitzenkandidat’, după denumirea în germană intrată în jargonul diplomatic european.

Sistemul ‘Spitzenkandidat’ a fost introdus în 2014, într-un efort de a impulsiona participarea votanţilor la procesul electoral, scopul său fiind acela ca în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene să fie desemnat un reprezentant al partidului paneuropean care obţine cele mai multe mandate în alegerile pentru Parlamentul European.

Tusk a reamintit că liderii statelor UE au ‘ucis’ caracterul automat al sistemului ‘Spitzenkandidat’ în februarie 2018. ”A fost clar de la început că obligaţiile din Tratat sunt mai importante decât ideile şi invenţiile politice”, a declarat Donald Tusk în faţa jurnaliştilor la Bruxelles.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, statele membre vor trebui să numească un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene.

Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al eurodeputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here