Sursă foto: privesc.eu

Trădarea, în politica moldovenească, e constanta cea mai prezentă după independență. În special după 2000 am văzut cum politicienii moldoveni uitau nu mai departe chiar de a doua zi cele mai sfinte promisiuni și angajamente făcute în fața electoratului.

Azi este invocat foarte des Iurie Roșca. Cel care a avut o soartă tristă după o mișcare politică de neînțeles (atunci), făcută în 2005. Mai târziu, văzând unde a ajuns astăzi cel mai fervent promotor din anii 2000 al „integrării în NATO și UE” și unirii cu România, îi înțelegem mai ușor pașii de atunci.

Avem și un exemplu actual, pe care-l vedem zilnic pe micile ecrane: Igor Dodon. Omul care promitea că vor „sări surcele din Vladimir Plahotniuc” a devenit foarte rapid doar un copil de mingi al acestuia, un „aparatcic obedient”, care a promovat direct sau prin autosuspendări, tot ceea de ce a avut nevoie micul dictator în devenire.

Astăzi se discută, din nou, foarte mult de trădare. În mai multe contexte și conjuncturi. Unii „mari români” de pe malurile Bâcului vorbesc despre „trădarea pe care ACUM o va face dacă va coaliza cu PSRM”. Și vine din gurile unora care n-au avut nicio problemă la crearea laundromatului rusesc de zeci de miliarde, au fost participanți activi la furtul din sistemul bancar sau au jefuit la greu de la Calea Ferată.

Doar că „trădarea” pe care o invocă acești indivizi are un substrat mult ma adânc. Dacă acest pas va fi făcut, dacă statul va fi scos din captivitate, instituțiile vor fi funcționale, tocmai ei vor avea de plătit scump pentru păcatele trecutului.

Și cei din Blocul ACUM vorbesc mult despre trădare. Despre trădare din partea socialiștilor. Ei spun că nu pot vota sub nicio formă un spicher de la PSRM înainte ca pachetul de legi de dezoligarhizare să treacă de Legislativ. Că nu au siguranța că socialiștii, odată având președintele Parlamentului, nu vor trăda și vor juca din nou cu PD. E o logică absolut corectă. Pentru că socialiștii din 2016 încoace au fost, de fiecare dată când a fost nevoie, punctul de sprijin al lui Plahotniuc.

Plusuri și minusuri

Dar hai să vedem ce ar avea de pierdut blocul ACUM dacă va vota totuși spicherul socialist. Să zicem că imediat, a doua zi, PSRM nu-și va mai respecta angajamentele, nu va mai susține pachetul de legi privind dezoligarhizarea. Că nu va vota un Guvern în frunte cu Maia Sandu și că vor intra deschis în cârdășie cu PD.

Platforma DA și PAS ar putea ieși șifonate din acest joc. Că au fost mințiți. Că, într-adevăr, cu votul lor un socialist a ajuns președintele Parlamentului. Dar mai departe, care ar fi pierderile ACUM? Pentru că nu ei sunt cei care vor trăda, nu ei sunt cei care nu-și vor respecta angajamentele, nu ei sunt cei care vor putea fi acuzați că nu au făcut tot posibilul să deblocheze procesul Legislativ și să scoată instituțiile de sub controlul PD-ului.

Și dacă PSRM și PD vor coaliza după ce ACUM va vota spicherul socialist ce se va întâmpla? Se va forma un Guvern PD-PSRM rezultat dintr-o altă mare trădare. Unul care va fi blocat atât în Est cât și în Vest, pentru că nu va fi acceptat nicăieri. Socialiștii și Dodon vor fi morți pentru Moscova, iar Plahotniuc se va pomeni în Occident cu aceleași uși închise pe care le-a avut și până acum.

Iar pentru ACUM de aici va rezulta măcar un plus important: alegerile locale. Pentru că odată deblocat, Parlamentul va fi obligat să stabilească data scrutinului. Iar la acele alegeri vor avea șansa să se întărească în toată țară, să aibă primari, consilieri, oameni care să contribuie la dezvoltarea celor două partide în teritoriu.

Și hai să vedem și ce se va întâmpla în cazul în care ACUM și PSRM nu se înțeleg și se merge la anticipate cu exact aceleași reguli ca la 24 februarie. Plahotniuc a trecut prin mari emoții în ultimele 3 luni, în special după ce a aflat că la Chișinău Kozak vine cu un mandat clar, de a cere revenirea la sistemul de vot proporțional și o coaliție temporară PSRM-ACUM. Plahotniuc nu a încetat niciodată să-și dorească anticipate în aceleași condiții. Pentru că a testat mecanismul fraudării, a văzut unde funcționează și știe în ce circumscripții și câte sute de voturi să-și mai asigure pentru a mai obține cel puțin 10 mandate în plus.

Anticipatele sunt mult mai periculoase pentru ACUM, care a obținut 7 mandate în circumscripții la o distanță de doar câteva sute de voturi în fața unor candidați PSRM și în special PD. Mandate care, există toate șansele, să nu mai fie câștigate. Pentru că nimic nu-i va împiedica pe Dodon și Plahotniuc să mai bată o dată palma, așa cum au făcut-o când au votat sistemul mixt sau la 24 februarie, când și-au împărțit circumscripțiile.

Așadar, ce e mai periculos astăzi pentru ACUM? O trădare socialistă după deblocarea procesului Legislativ sau anticipate în aceleași condiții?

Alex Cozer

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
control_parental_starnet

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here