La Chișinău majoritatea criticilor din mass-media, din partea societății civile sau cele de pe rețelele de socializare, sunt îndreptate către guvernarea minoritară asumată de Blocul ACUM. 

Acesta trage, însă, după el trei ghiulele și încearcă să facă față unor presiuni însemnate.

Prima ghiulea este Moscova, care nu va accepta ca Republica Moldova să meargă pe calea unor reforme reale pentru că ar putea deveni un exemplu pentru alte republici ex-sovietice sau chiar pentru Rusia însăși. În plus, Rusia nu dorește ca eventualele reforme să pericliteze investițiile rusești de tip politic sau economic din Republica Moldova.

A doua ghiulea, pe care o trage după el Blocul ACUM este PSRM. ACUM a intrat într-o coaliție care din punct de vedere ideologic, al simpatiilor intelectuale și spirituale este greu de menținut  în stare funcțională. Pentru PSRM, partid finanțat ilegal din offshore, la mica întelegere dintre Dodon și Moscova, reformele par să se fi încheiat odată cu expulzarea de la putere a lui Vlad Plahotniuc și a altor câteva figuri cunoscute ale regimului creat de acesta. Pentru PSRM reformele se rezumă doar la declarații, în realitate menținând practicile de a pune în funcții persoane cu loaialități politice sau care au servit regimuri ce au adoptat măsuri nedemocratice. Pentru PSRM reformele înseamnă: preluarea cât mai multor structuri de putere; securizarea partidului, a persoanelor loiale acestuia pentru a se asigura că în eventualitatea în care justiția va deveni funcțională, socialiștii nu vor ținte ale acesteia. România este modelul de reforme în materie de justiție al Blocului ACUM , iar socialiștii știu că în statul vecin au ajuns în spatele gratiilor un fost premier, ex- miniștrii sau parlamentari, primari, baroni locali.

A treia ghiulea pe care trebuie să o tragă după el Blocul ACUM este enorma rezistență sistemică a unui stat, care vreme de aproape 30 ani a funcționat într-o perpetuă stare de tranziție și sub asediul corupției endemice. 

Blocul ACUM trebuie să facă față și presiunii celor 24 voturi din parlament, care sunt insuficiente pentru a gira reformele propuse de guvern.

În același timp, Blocul ACUM trebuie să depășească presiunea propriului electorat care este nemulțumit de ritmul reformelor și care se simte jignit pentru că cei pe care i-au votat au venit la guvernare în tandem cu pro-rușii. Aceste probleme ar putea fi decontate la alegerile locale. 

Guvernul condus de Maia Sandu se confruntă și cu presiunea imensă a societății civile, a presei independente care tratează nemilos orice greșeală, lipsă de reacție sau declarație neinspirată. Cu una sau maxim două excepții, criticile nu sunt însoțite de recomandări cu privire la posibile soluții.  În același timp, o parte a soluțiilor propuse sunt fără alternativă. Să luam, spre exemplu, situația generată de refuzul președintelui Dodon de a susține ideea aducerii unui procuror european. Este oare imposibilă identificarea unui procuror cu un CV curat, care să aibă cetățenia Republicii Moldova și care să poată asuma onest sarcinile de reformare a justiției? Laura Codruța Kovesi, magistratul mult dorit la Chișinău, a ajuns în funcția de procuror general al României, după ce lucrase la Parchetul de pe lângă judecătoria Sibiu. Oare nu se poate găsi un procuror onest la Bălți, Cahul sau Orhei?

O parte a jurnaliștilor de la Chișinău se pare că au uitat faptul că, în iunie 2019 au propus Blocului ACUM alianța cu PSRM pentru a salva Republica Moldova din mrejele regimului creat de Vlad Plahotniuc. Par să fi uitat și faptul că au girat în fața opiniei publice alianța cu un partid care a votat pentru înlocuirea sistemului electoral proporțional cu unul mixt și cu un președinte care a ajuns în funcție cu ajutorul campaniilor de denigrare finanțate de Plahotniuc. 

Și nu în ultimul rând, Blocul ACUM trebuie să depășească presiunea propriei naivități în confruntarea cu PSRM cel versat în ”afacerile” nebuloase ale  statului și rezistența sistemică. 

Ce este de făcut?

Guvernul minoritar al Blocului ACUM este o șansă unică pentru Republica Moldova, în cei 28 ani de existență. Are în portofolii profesioniști de top, care pot transforma cel puțin partial Republica Moldova (sau atât cât le vor permite ghiulele și presiunile enumerate mai sus). 

În situația în care acesta ar ajunge în opoziție, Plahotniuc și Rusia s-ar putea felicita că a contribuit cu succes la încă un proiect de menținere a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei, în zona ex-sovietică  ”gri” . În cazul alegerilor anticipate, este greu de crezut faptul că PSRM nu va prelua structurile locale create de PD. O posibilă cooptare de către Blocul ACUM a rețelelor locale controlate PD este respinsă atât de politicienii reformatori cât și de electoratul pro-european. În plus, sondajele indică că forțele pro-ruse, în  alianță cu PD, se apropie de majoritatea parlamentară. O reformare a PD este aproape imposibilă. Să nu uităm că președinția acestuia a fost preluată, de curând, de unul dintre cei mai fideli colaboratori ai lui Plahotniuc. Consolidarea unei noi forțe politice care să înlocuiască PD este o operațiune de durată, care ar putea costa Republica Moldova un nou ciclu electoral.

În perspectivă, presa independentă și societatea civilă se pot bucura de lipsa presiunilor exercitate de regimul politic și pot contribui la mobilizarea cetățenilor Republicii Moldova pentru susținerea reformelor. Exemplul României în acest sens este edificator: societatea românească a respins prin 2 referendumuri și prin proteste masive măsurile menite să protejeze în fața justiției politicieni importanți. România anului 2019, în care magistrații au avut curajul să protesteze pe treptele tribunalelor și în care o instanță l-a trimis la închisoare pe președintele celui mai mare partid aflat la guvernare, este rezultatul unor eforturi care au început în 2007. Eforturi care nu s-au încheiat atât pentru apărătorii statului de drept, cât și pentru cei care au încercat să copieze în România metehnele nedemocratice ale regimului Plahotniuc.  Dacă după 12 ani, România încă mai are probleme, Republica Moldova se află doar în faza incipientă a unor eforturi colosale.

Ileana Racheru este doctor în știinte politice, Universitatea din București și expert în spațiul ex-sovietic.


Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL, și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
control_parental_starnet

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here