La Chișinău s-a pus în scenă o piesă de teatru slab regizată sub numele  de „guvern tehnocrat”. O mișcare pregătită din timp de regizorul Igor Dodon, cu ajutorul „partenerilor” democrați, grăbită de crezul ambelor partide că reformarea justiției este cu adevărat o idee periculoasă. Reacția Uniunii Europene a fost limitată până acum, iar declarația raportorului Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, a stârnit mai degrabă controverse decât clarificări.     

Demiterea guvernului condus de Maia Sandu a fost mișcare pregătită din timp, dar grăbită de asumarea răspunderii privind alegerea Procurorului General. Realist,  probabil nimeni nu se aștepta ca Maia Sandu să reziste foarte mult în fruntea guvernului de la Chișinău. Având în blocul ACUM un număr de numai 26 voturi din 101, ea a fost mereu la mână Partidului Socialist și a democraților în Parlament.

De altfel, Igor Dodon a început atacul la adresa Maiei Sandu de câteva luni bune, declarându-se ori pentru o remaniere a guvernului, ori nemulțumit de “măsurile socio-economice” întreprinse de actualul cabinet. Dinspre PSRM a existat mereu o politică “de a pune bețe în roate” – toate concursurile pentru reformarea justiției au fost subminate ori către socialiști, ori de democrați, punctul culminant fiind decizia Ministrului Justiției, Olesea Stamate, de a anula concursul pentru funcția de Procuror General din această cauză.

Inițierea moțiunii de cenzură de către fracțiunea PSRM, ruperea acordului PSRM-ACUM în direct, toate au condus la refacerea unei majorități solide în Parlament între democrați și socialiști. Cu 63 voturi pentru, guvernului Maiei Sandu a fost demis, iar „guvernul tehnocrat” și-a preluat atribuțiile în mai puțin de 24 ore.

Cum se formează un guvern „peste noapte”

Guvernul „tehnocrat” Ion Chicu este, de fapt, orice mai puțin tehnocrat. Este format din oameni înșurubați de ani de zile la funcțiile publice de la Chișinău, mulți fiind afiliați PSRM sau PDM, chiar dacă nu toți au avut carnet de partid.

 Pare mai degrabă un guvern al consilierilor lui Dodon și oamenilor „apolitici” promovați de fosta guvernare PDM. Portalul Sic.md îi numește „ciocoii vechi și noi”, căci toți „apoliticii” lui Dodon sunt de fapt oamenii din ograda PSRM și PDM. Graba cu care guvernul a fost investit, sub 24 de ore, timp în care președintele Dodon a nominalizat și un prim ministru, s-a format și echipa de miniștri și s-a redactat și programul de guvernare, arată de fapt că totul a fost pregătit în avans. Igor Dodon și PSRM au uitat că semnau și votau cu doar cinci luni în urmă că Republica Moldova a fost un stat capturat de către democrați.

Ceea ce a refăcut relația dintre cele două partide a fost încercarea de reformare a sistemului de justiție. Începută cu greu de Maia Sandu, cu multe naivități, dar și multe piedici din partea partenerilor de guvernare, decizia acesteia de a impune un procuror general independent a fost picătura care a decis refacerea relației dintre democrați și socialiști. Inamicul comun, blocul ACUM, a fost regăsit de ambele partide.

Și socialiștii, și democrații, vor beneficia direct de pe urma căderii guvernului Sandu. Pentru socialiști, aflați în probabil cea mai bună situație politică din ultimii ani, va continua politica de extindere și capturare a instituțiilor. Momentan, controlează nu numai cele mai importante funcții din stat – președinția, președintele Parlamentului, Primul Ministru, dar și primăria Chișinău. Pe lângă influența pe care o au asupra Curții Constituționale și Centrului Național Anticorupție, dar și a numeroase posturi TV. Impunerea unui Procuror General este următoarea etapă.

Democrații, „pro europeni”  doar cu numele, afectați puternic de fuga lui Plahotniuc și pierderea guvernării, revin și ei în prim plan. Marginalizați atât de Bruxelles, cât și de Moscova, își pot negocia relația cu PSRM și refacerea influenței pierdute fără a fi sub lumina reflectoarelor. Ce atuuri au pentru restabilirea unui echilibru de forțe cu Partidul Socialist rămâne de văzut, dar politica de la Chișinău poate fi descrisă oricum, mai puțin predictibilă.

Maia Sandu i-a acuzat și pe unii, și pe ceilalți, că toate diferențele dintre ei au fost lăsate deoparte pentru a reveni la schemele prin care deturnau bani publici.

Și-a învățat Bruxelles-ul lecția „Plahotniuc”? 

Igor Dodon este perfect conștient că următoarea lui mișcare va fi să încerce să convingă Uniunea Europeană și partenerii internaționali că guvernul Chicu va continua reformele începute de Maia Sandu. Asistența financiară deblocată după instalarea guvernului Sandu este crucială pentru finanțele Chișinăului, căci Moscova nu a fost vreodată prea darnică cu Republica Moldova. Din acest motiv, cel mai probabil și retorica anti europeană și anti românească va fi temperată, cel puțin la început.

Ani la rând, Partidul Democrat a reușit să „convingă” partenerii europeni că guvernul Filip este unul reformist. Până în 2016, când derapajele acestuia au devenit de nesuportat chiar și pentru o Uniune Europeană care acceptase deja prea multe în relația cu Chișinăul. Atunci, a fost rândul Bucureștiului care a întins o mână de ajutor Chișinăului, deblocând o tranșă de 100 milioane euro acestuia, o decizie extrem de contestabilă, dar una traspartinică, căci România avea la acea dată un președinte susținut de liberali, un guvern „tehnocrat” condus de Dacian Ciolos, și un Parlament dominat de social democrați.

Reacțiile dinspre Bruxelles au fost și de data această mai degrabă moderate, dar e totuși greu de crezut că UE va susține financiar un guvern instalat pentru a opri reformele și care este format din membri ce au avut până recent inclusiv o retorică belicoasă la adresa UE. Retorică care probabil se va  accentua în perioada alegerilor de anul viitor.

O postare controversată a avut însă noul raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, membru al PLUS România. Într-o postare pe Facebook, acesta a declarat că  „speră că vestea primită din Republică Moldova este bună. Există un guvern investit și țara este guvernată”. Ulterior, după ce postarea a fost îndelung comentată în presa din România, acesta a revenit motivând o lipsă de înțelegere față de declarațiile sale.

Politica această de „stabilitate”, în care țara este guvernată, deci totul este bine, a fost probabil principală greșeală a Uniunii Europene în perioada Plahotniuc. Atunci, în numele stabilității, și a unui fals parcurs pro european, Bruxelles-ul a închis ochii la ce se întâmplă la Chișinău. Politica României față de Chișinău a ajutat acest narativ, căci Bucureștiul a fost principalul aliat al guvernării PDM și menținerea ideii că guvernul Filip este unul reformator și pro european. Cât au crezut europenii acest narativ și cât a fost ignoranță rămâne greu de cuantificat.

În loc de concluzie

La Chișinău se încearcă punerea în scenă a unui piese de teatru prost regizate. Guvernul actual nu este nici tehnocrat, nici apolitic, cum insistă regizorul Igor Dodon și „reformatul” Partid Democrat. Este un guvern al socialiștilor, susținut de democrați în Parlament, care are ca misiune principală reverenirea la „business as usual” și stoparea „ideilor periculoase”, adică a reformelor. Greu de crezut și că va rezista prea mult. Pentru Uniunea Europeană rămâne însă de văzut cât și-a însușit greșelile din perioada Plahotniuc.


Acest articol este proprietatea Expresiv Media SRL, și este protejat de legislația drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR în limita a 150 de cuvinte, cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către articolul original.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here