Iată ce identitate și-a luat Plahotniuc pentru al doilea pașaport moldovenesc

Victor Novak. Aceasta ar fi a doua identitate a fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc. Dezvăluirile au fost făcute în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Liderul PDM, Pavel Filip, susține însă că nu a auzit niciodată despre această identitate și spune că nu cunoaște dacă Vladimir Plahotniuc a avut vreodată a doua identitate.

„Nu am auzit (de acest nume – n.r.). Nu îmi vorbește nimic. (…) Nu știu de ce le trebuia al doilea pașaport și dacă au o a doua identitate”, a comentat Filip când a fost întrebat despre această identitate, dar și despre identitatea dublă a lui Sergei Iaralov.

Mai mult, liderul PDM spune că nici fostul director al Agenției Servicii Publice, Serghei Răilean, care l-a cununat pe finul mai mare al lui Pavel Filip, nu poate cunoaște despre o eventuală dublă identitate a lui Plahotniuc.

„Despre acest subiect am auzit odată cu d-voastră și din aceleași surse. Am discutat (cu Răilean – n.r) și l-am întrebat. El nu cunoaște pentru că pașapoartele diplomatice și cele simple nu le face Registru”, a completat Pavel Filip.

De menționat că, conform Agenției Servicii Publice în Republica Moldova există o singură persoană cu identitatea Victor Novak.

Acum trei zile, președintele comisiei parlamentare pentru securitate și ordine publică, Chiril Moțpan, a dezvăluit că cel de-al doilea nume de familie al lui Plahotniuc ar fi identic cu cel al unui activist socialist, doar că ultima literă, „k”, ar fi diferită.

Și colegul său de partid, Sergei Iaralov, ar fi deținut un pașaport cu a doua identitate, a mai menționat Moțpan.

Cele două pașapoarte au fost eliberate în luna decembrie a anului 2018.

Procuratura Anticorupție confirmă că la 29 octombrie a pornit o cauză penală pe faptul obținerii de către Vladimir Plahotniuc al celui de-al doilea pașaport al Republicii Moldova.

„Cauza penală a fost pornită în baza infracțiunii de abuz de serviciu, comis în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale. Potrivit legii, această infracțiune se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani”, a declarat pentru Cotidianul.md purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale, Emil Gaitur.