20 de ani de la moartea lui Ion Raţiu: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine“

Astăzi se fac 20 de ani de când Ion Augustin Nicolae Raţiu, fondatorul primului ziar privat din România – Cotidianul, s-a stins din viață.

Ion Raţiu (6 iunie 1917, Turda – 17 ianuarie 2000, Londra) Londra, Regatul Unit) a fost vicepreşedinte al PNŢCD candidând la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990 unde a obţinut 4,29 % din voturi şi s-a plasat pe locul 3.

Cu papion la gât, cu un zâmbet blând în colţul gurii şi cu multe vise în buzunare, în iarna anului 1990 se reîntorcea în România, după o pribegie de jumătate de secol, Ion Raţiu. În acele zile, când poporul român nu-şi găsea drumul, el a dat cea mai frumoasă explicaţie a democraţiei: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“, scrie cotidianul.ro.

Ion Raţiu şi-a început pribegia după anul 1946, când comuniştii au furat alegerile. Absolvent al faimoasei Universităţi Cambridge, Ion Raţiu a devenit un avocat şi diplomat de succes. Departe de ţară, a ajutat România şi pe români mai mult decât putea s-o facă din interiorul Cortinei de Fier demascând faţa hidoasă a comunismului devenind un apropiat al Serviciului Român de la BBC, al radiourilor „Europa Liberă“ şi „Vocea Americii“.

Din banii proprii a înfiinţat ziare româneşti şi organizaţiile Asociaţia Româno-Britanică şi apoi pentru Uniunea Mondială a Românilor Liberi. Când s-a întors în ţară, românii i-au reproşat că nu a mâncat salam de soia şi că a venit doar să se căpătuiască. Fiul său, Nicolae Raţiu (70 de ani), care i-a fost aproape în acea perioadă, a povestit în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“ cum a trăit Ion Raţiu o nouă decepţie într-o Românie democrată, în care compatrioţii săi făceau primii paşi spre civilizaţie şi simţeau, pentru prima dată, gustul libertăţii.