Probabil încă după vreo tură făcută în Israel, acolo unde caută cu ardoare fonduri, Andrian Candu a revenit iarăși în Moldova și ne-a anunțat că nașul său Vladimir Plahotniuc ar fi bine-mersi în Statele Unite și că, vezi Doamne!, sancțiunile impuse de americani nu l-ar afecta prea mult pe cel care a fost odată Al Capone de Grozești.

Mai mult, vădit supărat că americanii l-au pus pe nașul în aceeași listă cu cei mai odioși teroriști și tot felul de corupți de prin estul Europei, Candu și-a permis să strecoare și niște răutăți la adresa autorităților Statelor Unite care, în opinia finului, l-au declarat indezirabil pe Plahotniuc doar pentru că Guvernul Sandu ar fi trimis numeroase solicitări pentru a fi sancționat.

Nu însă despre Candu este astăzi, ci despre această situație stupidă creată în jurul lui Plahotniuc, la aproape o lună deja după ce a fost declarat indezirabil în SUA. Perioadă în care ambasadorul SUA la Chișinău a declarat în repetate rânduri că inclusiv prin sancțiunile împotriva fostului lider PD, SUA susține (mai degrabă încearcă să impulsioneze) „lupta cu corupția” în Republica Moldova.

Prin decizia de la 13 ianuarie americanii au transmis două semnale puternice. Primul, că mitul precum că l-ar mai proteja pe Plahotniuc nu mai ține. Al doilea, că nu vor ezita prea mult să-l trimită la Chișinău în momentul în care un dosar bine pus la punct, prin care să se solicite extrădarea sa, va ajunge la Washington.

Doar că acest dosar tot întârzie să fie trimis în SUA, chiar dacă Igor Dodon ne dă toate asigurările, de cel puțin trei luni, că îl așteaptă „în cătușe” în Republica Moldova. Ba chiar prin noiembrie, când nu se știa exact unde se află, trimitea solicitări prin România și Marea Britanie pentru a fi identificat.

Iată însă că de când șeful diplomației americane l-a anunțat indezirabil pe Plahotniuc, Igor Dodon parcă nu-l mai așteaptă cu atâta ardoare pe acesta la Chișinău. Și tot de atunci nici nu am mai văzut solicitări către autoritățile SUA să-l trimită acasă.

Nici instituțiile care ar trebui să se ocupe de formalitățile de extrădare nu dau dovadă de mai mult zel. Cel puțin până astăzi, din informațiile oficiale, nu există o solicitare către SUA în acest sens.

E o situație care poate părea paradoxală, mai ales într-un an electoral, când o revenire a lui Plahotniuc în Moldova cu rută direct de la aeroport către penitenciarul 13 ar da excelent în alegeri pentru Igor Dodon. Doar că ne aflăm în Moldova, iar aici lucrurile sunt întotdeauna mult mai încurcate.

Igor Dodon este probabil omul care ar avea, în acest moment, cel mai mult de pierdut de pe urma unei reveniri a lui Plahotniuc acasă. Relațiile „de afaceri” ale celor doi sunt foarte vechi. Mai vechi chiar decât privatizarea hotelului Codru, votul pentru Nicolae Timofti sau operațiunea „milioanele pentru proteste”.

Să zicem că ajungem în fericita situație în care Plahotniuc ajunge încătușat în Republica Moldova, în fața unor procurori. Ar urma doar două scenarii.

Primul – îi trage după el și pe mulți alții, pe care i-a și șantajat în toată acestă perioadă. Iar aici chiar lista ar fi extrem de lungă. De la Dodon, trecând pe la deputați, miniștri, funcționari de ranguri diferite, ajungând la procurori și judecători.

Al doilea, mult mai plauzibil – își obține libertatea deplină în schimbul tăcerii.

Iar ambele ar cădea extrem de prost pentru Igor Dodon, cel care și-a asumat de câteva luni rolul de „El Lider Maximo”, care dă tuturor indicații și fără de care nici măcar accesul unor sportivi pe stadioane nu se face. Pentru că un Plahotniuc la libertate ar însemna o gravă problemă de credibilitate pentru Dodon și o risipire foarte rapidă a autorității pe care o are astăzi.

Cealaltă variantă, în care vorbește, ar fi în general una dezastruoasă și inadmisibilă astăzi, pentru că ar provoca adevărate cutremure pe aici, iar „explozia” pe care o anticipa Filat încă din 2015, în sfârșit s-ar produce.

Operațiunea „Aducerea lui Plahotniuc” ar trebui să devină astăzi o prioritate majoră pentru public. Nu doar pentru că trebuie să răspundă pentru toate crimele pe care le-a comis. Nu doar pentru că are de întors prejudicii de sute de milioane de euro. Ci și pentru că ar putea reprezenta acea bombă de la care să pornească demolarea acestui sistem putred.

Doar că Plahotniuc nu va ajunge prea curând la Chișinău. E prea periculos. Pentru el. Și pentru mulți, foarte mulți alții de aici.

Sau poate Igor Dodon și Alexandr Stoianoglo vor să contrazică opinia generală și demonstrează contrariul? Abia aștept!

Alex Cozer

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here