Foto: Facebook/Igor Dodon

Inițiativa lui Igor Dodon de realocare a unei părți din profitul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în bugetul de stat în vederea acoperirii parțiale a datoriei de stat formată în urma intrării în vigoare a „legii miliardului” este criticată de experții economici de la Expert-Grup. Într-o analiză publicată pe site-ul organizației se afirmă că inițiativa necesită o analiză mai profundă, deoarece vine în contradicție cu principiile de independență a băncilor centrale și are implicații importante asupra cadrului de stabilitate macro-financiară din țară.

În plus, potrivit Expert-Grup, inițiativa nu poate soluționa problema fundamentală: lipsă de progres real în procesul investigațiilor pe marginea „furtului miliardului”, iar resursele necesare pentru stingerea anticipată a datoriei nu au fost identificate.

Experții amintesc că BNM a susținut această propunere, afirmând că „distribuirea parțială a profiturilor BNM, în condițiile agreate, corespunde standardelor internaționale în domeniul capitalizării băncilor centrale. Soluția este una echilibrată și va permite acumularea graduală a capitalului Băncii Naționale, necesar pentru exercitarea mandatului său, precum și diminuarea poverii asupra bugetului de stat prin distribuirea de profit către acesta”.

Citește și: Dodon anunță că „povara miliardului” va scădea cu „5-6 miliarde de lei”

Expert-Grup susține că Ppntru a înțelege esența inițiativei, trebuie să luăm în considerație două aspecte esențiale și care nu pot fi contestate în legatură cu starea de lucruri în jurul „furtului miliardului”:

1. Lipsă de progres real. Autoritățile, indiferent de competențe și culoarea politică, nu au reușit până în prezent să recupereze niciun leu din activele fraudate din sistemul bancar în contextul “furtului miliardului” (executarea gajului și activelor deținute de băncile falimentate nu se consideră drept recuperare a banilor fraudați) și nici nu au fost trași la raspundere cei vinovați de fraudele respective. Mai mult decât atât, subiectul respectiv a devenit extrem de politizat, fiind utilizat ca instrument de speculații politice, în timp de procesele reale legate de investigații și recuperarea banilor rămân lente și netransparente.

2. Cetățenii continuă să plătească nota de plată. În paralel cu rezultatele cu adevărat rușinoase în ceea ce ține de investigarea fraudelor și recuperarea banilor fraudați, povara acestor fărădelegi a fost transpusă pe umerii cetățenilor prin garantarea de către stat a creditelor acordate de către BNM băncilor falimentare, urmată de convertirea garanțiilor în datorie de stat. Până în prezent, nu au fost identificate sursele necesare pentru stingerea anticipată a datoriei față de BNM și, respectiv, eliminiarea sau atenuarea acestei poveri asupra bugetului de stat.

„Guvernările mereu au încercat să camufleze lipsa de progres real pe marginea cazului respectiv prin diferite tactici, strategii de comunicare și diverse „găselnițe” fără impact real (ex: panou public cu afișarea activelor recuperate, Strategia de recuperare a miliardului sau crearea Agenției pentru recuperarea bunurilor infracționale).

Aceeași camuflare a lipsei reale de progres în acest sens, care este de fapt miezul problemei, poate fi considerată și inițiativa de a transpune parțial pe umerii BNM a poverii legate de „furtul miliardului” prin partajarea profitului acesteia cu bugetul de stat.

Aceasta, la fel ca și inițiativa lansată recent privind realocarea unei părți din rezervele valutare pentru scopuri de dezvoltare economică, afectează în mod direct nivelul de capitalizare a autorității monetare și, respectiv, riscă să submineze independența instituției. Procesele respective confirmă unul din principalele riscuri identificate de către Expert-Grup pentru anul 2020 privind atentatele la independența autorității monetare”, se arată în analiza experților economici.

Esența inițiativei și riscurile acesteia

Experții afirmă că o bancă centrală independentă și bine-capitalizată este de fapt baza stabilității macro-financiare a oricărei țări – este o axiomă îmbrățișată de majoritatea țărilor occidentale.

În același timp, băncile centrale au nevoie de un nivel adecvat de rezerve valutare și capitalizare pentru a putea promova o politică monetară echilibrată și eficientă. În caz contrar, dacă nivelul rezervelor este insuficient, iar banca centrală este slab capitalizată, spațiul de manevră al autorității monetare se îngustează. Drept rezultat, banca nu va avea resursele necesare pentru a face față eventualelor șocuri externe cu impact asupra stabilității cursului de schimb, și nici nu va putea promova o politică monetară echilibrată prin sterilizarea eficientă a excedentului de lichidități, cu impact negativ asupra stabilității prețurilor și strategiei de țintire a inflației. În cele din urma, are de suferit întreaga societate, în special păturile mai sărace, care sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor.

Citește și: Sturza, despre soluția președintelui de a scădea „povara miliardului”: Obligația conducerii BNM e să ne apere de „economistul” Dodon

Potrivit experților economici, BNM urma să parcurgă un proces destul de îndelungat de capitalizare graduală până când va fi posibil ca BNM să transfere profit în bugetul de stat.

Inițiativa recentă de a partaja profitul BNM cu bugetul de stat înainte de a atinge nivelul de capitalizare stabilit de legislație, subminează eforturile de capitalizare a autorității monetare, în urma unei imixtiuni politice care tinde să lezeze independența instituției, spun experții.

Totodată, aceasta expune instituția la influențe de ordin politic (ex: o eventuală decapitalizare a BNM va necesita suport bugetar, fapt ce va permite factorilor politici să dețină o pârghie adițională de influență asupra instituției).

Nu în ultimul rând, inițiativa de fapt nu permite atingerea obiectivelului declarat de a identifica bani suplimentari pentru a atenua poverii „furtului miliardului” asupra bugetului de stat. Suma de 6 miliarde MDL anunțată de către Președinte depășește cu mult profiturile BNM. Spre exemplu, în 2018, aceasta a generat profit de doar 249,13 mil. MDL, iar în 2019 acesta ar putea fi și mai mic din cauza specificului politicii monetare. Cu alte cuvinte, BNM nu este atât de profitabilă (obținerea de profit nici nu este obiectivul acesteia) ca să servească drept sursă sigură de acoperire a datoriei de stat asociată cu „furtului miliardului”.

Concluzii și recomandări

În analiza Expert-Grup se menționează că inițiativa președintelui vine să atenteze la independența BNM, compromite eforturile de capitalizare a instituției și nu prezintă o soluție viabilă pentru problema datoriei de stat cauzată de „furtul miliardului”.

„O bancă centrală slab capitalizată prezintă riscuri pentru stabilitatea macro-financiară din țară, precum și poate avea implicații bugetare negative (o eventuală reducere a capitalului BNM obligă prin lege Guvernul să intervină prin capitalizarea instituției cu implicații asupra bugetului de stat). Cu alte cuvinte, a plăti o parte din datoria de stat prin transferarea unei părți a profiturilor BNM în bugetul de stat în contextul nivelului redus de capitalizare a instituției este similar cu a pune banii dintr-un buzunar în altul, fără a soluționa miezul problemei”, susțin analiștii economici.

„Această inițiativă poate fi catalogată mai curând drept o încercare de a camufla lipsa de progres real pe marginea atenuării problemei fundamentale – banii fraudați nu au fost recuperați, nu este clar cine sunt vinovații, iar cetățenii continuă să achite nota de plată pentru eșecul instituțiilor publice de a preveni fraudele respective”, se arată în analiză.

„Este important ca politicienii să se focuseze pe miezul problemei și să renunțe la atentatele în adresa independenței autorității monetare”, se mai arată în comentariul Expert-Grup.

Amintim că săptămâna trecută, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, declara că se discută „o eventuală distribuire a profitului Băncii Naționale, care într-un fel va compensa acea povară pe care o duce Ministerul Finanțelor” ca urmare a jafului din sistemul bancar. El nu a oferit însă mai multe detalii.

Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a acuzat „un mișmaș cu modificarea Legii cu privire la Banca Națională, care ar permite ca BNM să achite o parte din profit în buget”. „Încă nu este clar a câta parte. Nu intru în toate detaliile tehnice, dar vorbind mai simplu, ne așteaptă o manipulare financiară. Adică noi vom continua să achităm din bugetul de stat sume duble furate de la noi. În perspectiva, aceste sume anual vor depăși un MILIARD de lei, iar Banca Națională ar întoarce în buget o parte din venitul net. De exemplu, pentru anul 2019, după calculele mele, suma achitată nu va depăși 250 milioane lei”, a declarat Slusari.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here