Litvinenco: Socialiștii vor să-l readucă pe Țurcan în fruntea CC prin decizia Curții de Apel Chișinău, pe care o controlează

Autor: , in Politic / 5 mai, 2020, 12:03

Igor Dodon are o tentativă disperată de a-l instala în mod neconstituțional pe Vladimir Țurcan în funcția de președinte al Curți Constituționale. Afirmația îi aparține deputatului PAS, Sergiu Litvinenco.

Citește și: Țurcan cere anularea deciziei prin care a fost demis de la conducerea Curții Constituționale

„Socialiștii nu se liniștesc și doresc să conteste destituirea lui Vladimir Țurcan. Unde altundeva dacă nu la Curtea de Apel Chișinău? Adică, vor să-l făcă pe Vladimir Țurcan președinte al Curții Constituționale (de unde a fost destituit) prin decizia Curții de Apel Chișinău pe care o controlează în totalitate.

Sigur că este o încercare disperată de a prelua conducerea unei instituții fundamentale a statului cu ajutorul „justiției”. Tot cu ajutorul „justiției”, între altele, erau realizate pe timpul lui Plahotniuc anularea alegerilor în Chişinău, atacurile raider, laundromatul și multe alte fărădelegi. Nimic nou sub soare aici – Dodon face exact același lucru”, a scris pe Facebook fostul președintele al Comisiei juridice din Parlament.

Potrivit lui, „dincolo de absurditatea, neconstituționalitatea și ilegalitatea demersului, socialiștii dau dovadă de un nihilism cras în materie de drept constituțional”.

„Actele Curții Constituționale nu se contestă! Asta scrie în Constituție, în lege, așa a fost de la adoptarea Constituției (1994) până în prezent.

Prin acest demers, Dodon și socialiștii lui demonstrează că ei nu dau nici doi bani pe Constituția Republicii Moldova!”, a mai scris parlamentarul.

Litvinenco a făcut o analogie cu o situație similară, potrivit lui, din Ucraina.

„Exact printr-o astfel de „acrobație juridică”, a încercat să se restabilească și fostul președinte a Curții Constituționale al Ucrainei Stanislav Șevciuc (destituit în mai 2019). La 6 februarie 2020 justiția ucraineană a pus punctul final în acest dosar bizar și a spus răspicat – actele Curții Constituționale, inclusiv decizia de demitere a Președintelui Curții Constituționale, nu se poate contesta în instanțele judecătoreşti de drept comun! În plus, în privința lui Stanislav Șevciuc a fost deschis și un dosar penal pentru „abuz de serviciu”, a adăugat deputatul PAS.

UPDATE 15:50 Sergiu Litvinenco a mai venit cu o postare în privința subiectului, pe care îl califică, de acastă dată, drept „o acrobație juridică” a socialiștilor în vederea restabilirii lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al Curții Constituționale.

„Chiar dacă este o acțiune aberantă cap-coadă, având în vedere că vine de la un ditamai partid aflat la guvernare și de la un ditamai președinte al comisiei juridice din Parlament, nu putem să n-o luăm în „serios”. Deci, ce vor să facă socialiștii?”, se întreabă deputatul.

În continuare, Litvinenco a enumerat pașii pe care consideră că i-ar face reprezentanții PSRM.

Pasul 1. Cererea prealabilă a lui Vladimir Țurcan către plenul Curții Constituționale pentru restabilirea în funcție. Desigur că plenul CC o va respinge. E și firesc, or art. 136 alin. (3) din Constituție prevede că „Judecătorii Curții Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia”. Asta înseamnă că și destituirea se face pe baza aceleiași proceduri. Există o sumedenie de hotărâri ale Curții în acest sens.

Pasul 2. Vladimir Țurcan contestă refuzul plenului Curții Constituționale de restabilire în funcție la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Dacă obține câștig de cauză la Judecătoria Râșcani – este restabilit ca președinte al CC.

Pasul 3. Dacă nu obține câștig de cauză la Judecătoria Râșcani – Vladimir Țurcan merge la Curtea de Apel Chișinău. Dar acolo sunt mulți „oameni de-a casei” (a se citi „pușcăriabili”) care vor rupe cămașa de pe ei numai ca să-i facă pe plac lui Dodon.

Ce nu este în regulă în „strategia” (a se citi „acrobația juridică” a) socialiștilor în vederea restabilirii lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte al Curții Constituționale?

1) Constituția nu prevede posibilitatea contestării actelor Curții Constituționale. Și nici nu a încercat nimeni s-o facă până în prezent. Este într-adevăr o „novație constituțională”…

2) Nici Codul administrativ nu prevede posibilitatea de a contesta actele Curții Constituționale. De altfel, în tot textul Codului administrativ nu există nicio referință la posibilitatea contestării actelor Curții Constituționale, semn că cei care l-au elaborat și aprobat de principiu nu au acceptat ideea că actele CC ar fi susceptibile de cenzurarea pe calea controlului judecătoresc.

3) Trebuie să se facă distincție între actele CC, mai ales cele emise în exercitarea unor atribuții constituționale (cum este alegerea și, respectiv, destituirea Președintelui CC – art. 136 alin. (3) din Constituție) și actele Președintelui CC emise, de exemplu, pentru sancționarea disciplinară sau eliberarea/destituirea vreunui funcționar public din cadrul CC. Primele nu pot fi contestate în instanțele judecătorești, pe când cele emise de Președintele CC – se contestă în ordine generală.

4) Nu exclud că voi întocmi o sesizare la CC pentru interpretarea art.136 alin. (3) din Constituție. Cum s-a făcut în Ucraina. Astfel încât, de exemplu, CC, printr-o hotărâre interpretativă, să spună răspicat (și pentru Vasile Bolea inclusiv) că actele emise în exercitarea atribuției stabilite la art. 136 alin. (3) din Constituție nu sunt susceptibile de a fi contestate în instanțele judecătorești de drept comun.

„P.S. Chiar vreau să văd „capodopera juridică” a lui Țurcan, Bolea & Co – adică cererea prealabilă adresată plenului CC. Mă interesează, în special, ce prevedere constituțională sau legală a fost încălcată și ce drept recunoscut i-a fost lezat lui Vladimir Țurcan prin decizia de destituire. Aparent, nu există așa ceva. Deși, pentru inventatorii „principiului protecției sănătății deputaților” o nouă „descoperire” nu ar trebui să ne mire tare”, a adăugat acesta.

Declarațiile vin după ce Vladimir Țurcan a contestat demiterea sa din funcția de președinte al Curții Constituționale (CC). Actualul magistrat al Curții a depus o sesizare luni la CC, prin care cere plenului Curții să anuleze actul prin care a fost demis, dar și a celui prin care Domnica Manole a fost aleasă președintă a Înaltei Curți.

Citește și: Parlamentul și Guvernul vor decide dacă Manole, Roșca și Șova vor rămâne fără mandate la CC

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X