Oraşele noastre nu vor mai fi niciodată la fel. Impactul pandemiei asupra metropolelor şi primele decizii ale autorităţilor

Autor: , in COVID-19 / Externe / 11 mai, 2020, 13:21

Impactul pandemiei de COVID-19 va influenţa o mare parte a aspectelor vieţilor noastre. Între acestea se vor putea observa şi noi reguli şi obiceiuri ale marilor comunităţi şi ale oamenilor din marile metropole. Unele vor ţine de decizii voluntare ale fiecăruia dintre noi, în timp ce altele vor veni ca urmare a unor obligaţii aduse de noile realităţi post-pandemie.

CNN notează câteva modificări cu care marile comunităţi din oraşe mai mici sau mai mari vor da piept.

Sursa citată dă exemplul mai multor oraşe importante care au început să reimagineze traficul şi marile aglomerări. Autorităţile din New York, Auckland, Mexico City şi Quito plănuiesc închiderea a kilometri întregi de străzi pentru maşini şi transformarea lor în pietonale pentru a le permite oamenilor să meargă la distanţă unii de ceilalţi şi pentru a reduce aglomerarea parcurilor. De asemenea, în Bogota, capitala Columbiei, autorităţile locale au transformat numeroase străzi în piste pentru biciclişti – circa 50 kilometri.

Respectivele autorităţi locale sunt de părere că încurajarea mersului cu bicicleta va reduce semnificativ aglomeraţia din mijloacele de transport în comun, dar şi poluarea din oraş ca urmare a reducerii traficului autovehiculelor.

Pe de altă parte, în unele oraşe din SUA, Canada şi Australia se discută reconfigurarea marilor intersecţii, pentru ca renunţa inclusiv la ideea semafoarelor cu buton, pe care zeci de mii de oameni le pot atinge zilnic.

Mai aproape, la Budapesta, scrie CNN, autorităţile locale au sugerat că pistele de biciclete deschise cu titlul de „temporar” ar putea deveni permanente în centrul oraşului.

La Paris, circa 600 kilometri de piste pentru biciclişti, numite acum „coronapiste”, ar urma fie inauguraţi în următoarea perioadă, primarul Anne Hidalgo vorbind despre încercarea de a reduce numărul foarte mare al maşinilor.

Reimaginarea spațiului public

CNN mai notează că multe spaţii publice, parcuri, pietonale, stăzi faimoase pentru obiectivele lor turistice ori pentru restaurantele şi terasele lor ar putea arăta diferit de acum încolo.

De exemplu, în Cehia mai mulţi arhitecţi au propus o „zonă gastro-safe”, care ar presupune o distanţare mai mare între pietoni şi oamenii asezaţi la terasele restaurantelor. La Milano, designerul Antonio Lanzillo a propus instalarea unor panouri din plexiglass pentru despărţirea teraselor de oamenii care circulă pe stradă.

Această reimaginare a spaţilor publice va viza până şi lifturile clădirilor. CNN vorbeşte despre „lifturi smart”, care să nu mai fie operate cu mâna. Acestea ar putea fi operate prin comandă vocală ori prin atingerea cu cotul şi nu cu mana.

Sara Jensen Carr, profesor la Northeastern University şi autor al cărţii „The Topography of Welness” notează că obiceiurile comunităţilor urbane au fost schimbate de-a lungul istoriei în mod similar de epidemiile de holeră şi tuberculoză.

„Le Corbusier a scris despre faptul că fiecare unitate (n. r. – cetăţean) al Ville Radieuse (n.r. – oraş utopic) are nevoie de un anumit spaţiu. Deci 2 metri ar putea fi noua valoare pe care să o folosim în spaţiul public atunci când vom vorbi despre distanţa dintre noi”, sune Sara Jensen Carr.

În fine, o schimbare va fi dată de încercarea de a reduce poluarea, dat fiind că, notează CNN, numeroase studii au arătat o corelare între rata de îmbolnăvire şi particulele poluante, notează Mediafax.

„Vom remodela străzile nu pentru că trebuie să respectăm distanţarea fizică, dar pentru că trebuie să ne creştem probabilitatea de a supravieţui. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem mai multă grijă de sănătatea noastră şi de reducerea expunerii la poluare”, a spus şi Jordy Honey-Roses, profesor la University of British Columbia.

Un imediment în respectarea distanţării sociale ţine în unele oraşe de densitarea foarte mare, acesta fiind un factor pe care fiecare autoritate locală va trebui să îl abordeze specific.

„Cercetătorii trebuie să pună întrebări bune, dar decidenţii trebuie să acţioneze potrivit. Unele lucruri nu au fost posibile înainte, dar acum sunt”, a mai spus Jordi Honey-Roses.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X