În contextul crizei pandemice, majoritatea statelor lumii au înțelegerea comună că această criză, cu siguranță, o va depăși pe cea din 2008 și chiar ar putea deveni una din cele mai mari din ultimii 50 de ani. Prognozele vizavi de situația economică din Republica Moldova indică o scădere a PIB-ului de la de 3% (FMI) la 6.3% (GET). În martie, Biroul Național de Statistică a raportat o scădere a producției industriale cu 10.5% față de luna martie a anului 2019 și 8% față de luna februarie, iar transportul de mărfuri a scăzut cu 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. În aceste condiții, în anul curent nu este exclusă o reducere a PIB-ului cuprinsă între 5% și 10%, motiv pentru care măsurile de relansare economică sunt la ordinea zilei. Expert-Grup a prezentat în cadrul unei videoconferințe viziunea organizației privind prioritățile investiționale ale țării și sursele de finanțare din care acestea ar putea fi susținute.

Sergiu Gaibu, director de program la Expert-Grup a adus în discuție criteriile de maximizare a eficienței investițiilor în Republica Moldova „focusarea pe investiții generatoare de valoare adăugată pentru asigurarea creșterii economice, cu un accent deosebit pe susținerea exportatorilor și a producătorilor care substituie importurile pentru balansarea pieței valutare. Din motivul scăderii veniturile din exterior în viitor, este important ca investițiile fără valoare adăugată cuantificabilă să fie evitate. Un rol important îl joacă și focusarea Guvernului pe serviciile publice pentru a le face prietenoase, educația care să asigure adaptabilitatea la cerințele pieței, dar și adaptarea tineretului la noile realități. Nu în ultimul rând, contează stimularea inovațiilor cu produse și servicii scalabile la nivel regional și internațional care sunt viitorul, în lipsa acestora economia Republicii Moldova va rămâne în urmă față de țările vecine, dar și față de dezvoltarea medie a lumii”.

Pentru stimularea afacerilor mici și mijlocii, expertul este de părere că este necesară dezvoltarea infrastructurii calității prin deschiderea centrelor de certificare și omologare care lipsesc pe teritoriul Moldovei și nu permit exportul anumitor produse și susținerea afacerile de prelucrare și stocare locală și procesare în loturi mici. Acestea pot contribui la dezvoltarea zonelor rurale, asigura o reziliență sporită a întregului sector și contribui la crearea locurilor de muncă în zona rurală, care este cea mai vulnerabilă în perioadele de criză.

Dumitru Pîntea, economist la Expert-Grup a adus în discuție potențialele surse de finanțare ale investițiilor, enumerând avantajele și dezavantajele fiecăreia. Pe lângă accesul la sursele financiare oferite de organizații internaționale la costuri scăzute, Republica Moldova se poate împrumuta și din surse interne: „piața Valorilor Mobiliare de Stat a devenit din ce în ce mai atractivă, odată cu scăderea a ratelor de dobândă și lichidității excesive din sectorul bancar. Acest fapt face posibilă finanțarea deficitului bugetar în monedă națională, fără riscuri valutare și la costuri scăzute”. În ceea ce privește emiterea eurobondului, expertul adaugă că „emiterea eurobondului ar crea o referință externă pentru Republica Moldova și va fi o ancoră solidă pentru guvernare, cu toate acestea pentru o emisie de succes este important ca Guvernul să formuleze o viziune clară privind programul investițional și să creeze un mecanism instituțional de comunicare și coordonare pe marginea emiterii acestuia”.

„Subiectul eurobondurilor este unul din principalele puncte de discuții în cadrul Guvernului privind viitorul finanțelor publice” susține consilierul Prim-ministrului în domeniul economiei și infrastructurii Oleg Tofilat. „Prin emiterea primei partide de eurobonduri vom ajungem parte a pieței financiare internaționale și vom facilita calea către investitorii privați. Existența unui bond suveran micșorează cu aproximativ 3 puncte procentuale costul bondurilor corporative, ceea ce înseamnă că dacă un proiect privat vrea să desfășoare proiecte investiționale în Republica Moldova costul finanțării sale scade cu 3 puncte procentuale, ceea ce este foarte important”. Oficialul a mai menționat că „administrarea eurobondurilor este administrarea acelorași bani publici și ceea ce trebuie să urmărim este cât de transparent este bugetul și cât de bine se urmărește orice ban public și cât de buni noi suntem în a gestiona investițiile în infrastructură. Și aici este principala noastră problemă. Noi ca stat suntem foarte slabi în gestiunea infrastructurii, noi trebuie să pregătim un sistem de colectare a proiectelor și de maturizare”.

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova a subliniat că „Ministerul Economiei avea deja pe rol elaborată strategia de dezvoltare, de industrializare a țării pentru următorii, dar în condițiile actualei pandemii ea necesită revizuire și adaptare la noile condiții”. „Noi ne focusam pe relansarea sau revitalizarea businessului, a situației economice în urma COVID-19, avem o serie de programe pentru toate domeniile, inițiate deja și puse pe rol”. Iuliana Drăgălin a mai adăugat că „MEI în parteneriat cu ODIMM au elaborat un program de susținere a exportatorilor și de substituire importurilor, care este deja la Guvern în examinare și urmează a fi adoptat. Va fi un program cu componentă voucher, pentru dezvoltarea sau identificarea soluțiilor în urma situației create și componenta de grant care va ajuta companiile să își îmbunătățească procesele de producție, în conformitate cu standardele internaționale”.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here