O nouă schemă de spălare de bani, descoperită în Letonia

În urmă cu un an, agenţii vamali din Riga au primit un pont cu privire la pasagerii din avioanele private care pleacă din Ucraina. Astfel, căutând printre bagajele a patru călători, au găsit un milion de dolari, potrivit Bloomberg.

Letonia, o ţară din Uniunea Europeană cu o populaţie de doar 1,9 milioane de locuitori, a intrat în ultimul timp în vizorul presei internaţionale din cauza mai multor scheme de spălare de bani. În mare parte, activităţile de acest gen au luat sfârşit, însă schemele de modă veche au reuşit să persiste. Bănci letone au fost implicate și în scheme privind laundromatul rusesc și jaful din sistemul bancar, care au zguduit economia Republicii Moldova.

Autorităţile cred că au fost sustraşi anual aproximativ 400 de milioane, iar închiderea frontierelor, ca parte a măsurilor de controlare a numărului de infecţii cu coronavirus, a confirmat suspiciunile, scrie zf.ro.

„Dintr-o dată, nu s-a mai găsit cash”, a declarat Ilze Znotina, şeful unităţii de informaţii financiare, adăugând că oamenii au trimis bani prin intermediul unor companii de plăţi către ţările vecine, în timp ce retrăgeau sume considerabile de bani din bancomatele de la graniţă, urmând să îi aducă înapoi în Letonia pentru a evita taxele impuse de salariile unor angajaţi.

Letonia şi Estonia, ţara cu care se învecinează la nord, au devenit în ultimul timp centrul unor scandaluri de spălare bani care au dus la căderea câtorva creditori locali şi au scos la iveală o serie de abateri în interiorul grupurilor Danske Bank şi Swedbank. Letonia, care la un moment dat se ocupa de 1% din tranzacţiile mondiale cu dolari americani, a reînceput să gestioneze depozite străine şi afaceri offshore.

Ţara a devenit un hub financiar după căderea comunismului şi are o întreagă istorie în ceea ce priveşte spălarea banilor. La începutul anilor 1990, avioanele sovietice de marfă TU-134 erau umplute cu bancnote, călătorind astfel către regiunile ruseşti în numele grupului bancar Parex.

Trei decenii mai târziu şi „cash-ul este în continuare una dintre cele mai mari probleme”, spune Znotina, care plănuieşte să crească din ce în ce mai mult controalele.

Însă ajutorul furnizat de pandemia de COVID-19 va fi unul se scurtă durată, de vreme de naţiunile europene îşi redeschid treptat frontierele pentru a salva sezonul turistic, iar noul flux de călători va pune şi mai multă presiune asupra autorităţilor.