Foto: Cotidianul

După ce președintele Igor Dodon a semnat un Decret privind crearea unei Comisii pentru reforma constituțională, deputatul Platforma Da, Igor Munteanu, pune la îndoială buna intenție.

Deputatul nu a dat nume și calificări persoanelor care au acceptat această propunere, dar „pune la îndoială buna lor intenție de a servi ambițiilor electorale ale actualului candidat PSRM, care își va face campanie electorală pe promisiunea unei ample reforme constituționale”.

„Aparent, pretextul reformei dorite de socialiști este că, în Republica Moldova, puterea de stat rămâne instabilă în ultimii 10 ani (2010-2020), că sunt constatate numeroase blocaje de funcționare a instituțiilor, iar anumite hotărâri ale Curții Constituționale au fost influențate de factori politici, ceea ce a gripat aplicarea justiției, inclusiv a celei constituționale; colaborarea puterilor de stat a avut de sufiert, ceea ce a condus (în 2019) la o tentativă de uzurpare a puterii de stat”, a declarat Munteanu.

Deputatul susține că „„reformiștii” lui Dodon aduc în sprijinul intenției lor și existența unor blocaje constituționale (2014-2020), care-au afectat serios relațiile dintre Guvern-Președinție-Parlament, exact în perioada în care (n.n.) sacii cu bani livrați de un oligarh spre PSRM ajungeau în mod necesar la ”Cornel” și nu doar”.

În această ordine de idei, deputatul a prezentat mai multe argumente ale formațiunii din care face parte privind reforma constituțională demarată de Igor Dodon:

1. Reforma dorită de Dodon este de fapt un ”putch constituțional”. Acest proiect de reformă este sortit eșecului din start și asta pentru că autorul său, mobilurile sale politice, sunt strict electorale și nu au nimic cu grija pentru ordinea constituțională. În I rând – pentru că hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate, iar referințele la anumite decizii contradictorii ale Curții sunt descrise în decretul lui Dodon de constituire a Comisiei respective foarte vag, general și politizat. În al 2 rând, blocajele constituționale din perioada 2009-2012 erau cauzate de alegerea indirectă a șefului statului (3/5 din deputați), care nu s-au mai repetat după 2013-2019; Curtea a decis prin Hotărârea sa din 4.03.2016 să re-aducă alegerea Președintelui la votul popular, astfel încât I.Dodon a fost unicul beneficiar al noilor reguli constituționale. În al 3 rând, singurele blocaje apărute în perioada 2017-2019 au apărut în urma unor jocuri de culise între liderii partidelor PD-PSRM, pentru a crea dramaturgie politică și, nicidecum pe motive principiale, în spatele cortinei, cei doi și-au căutat de interese. În al 4 rând, I.Dodon nu are nicio credibilitate să conteste ori să ofere soluții de reformă constituțională, el fiind principalul ”violator” al ordinii de drept în RM, atât prin ingerințele sale în raport cu actualul guvern, condus de fostul său consilier, I.Chicu, cât și în raport cu Parlamentul, în care PSRM și-a adjudecat cea mai înaltă funcție, monopolizând agenda legislativă și puterile în stat, care ar trebui să fie ”echilibrate, nu contopite”. În al 5 rând, dacă în 2019, Pllahotniuc și ”co-pilotul său de partid”, P.Filip, uzurpa în mod necuviincios puterea de stat, astăzi, în 2020, Dodon este principalul inamic al ordinii constituționale, călărind PSRM și uzurpând puterea de stat printr-o imorală coaliție cu PD-ul lui P.Filip.

2. În căutarea unei onorabilități care-i lipsește, Igor Dodon se referă la așa-zisă ”Rezoluție” a unei așa-zise Conferințe internaționale științifico-practice, zise și ,,Jurisdicția constituțională din RM: abordări, probleme și perspective”, sub egida unui Grup de lucru pt reformarea justiției constituționale. Se cere de precizat că acest Grup a fost creat ”sub patronajul” lui Dodon, la indicația sa și în ”concubinaj” cu cele mai docile persoane din spațiul legal al RM. Grupul nu ar fi existat de-a pururea dacă Dodon nu ar fi controlat politic dispozițiile celor cooptați de el. Realizând că nu va putea controla noua componență a Curții Constituționale, Președintele Dodon a decis, ”dacă nu dăm foc Bastilliei, o vom lua prin înfometare”. Astfel, proiectul său electoral din 2020 este strâns legat de obiectivul creării unei ”verticale a puterii”, obiectiv incompatibil cu ideea ordinii de drept și a unei Curți Constituționale verticale, neutre politic, exigente sub aspect constituțional, și ostile preluării unor mecanisme butaforice tipic rusești de concentrare a puterii statului în mâinile unei singure autorități. Este evident că I.Dodon a selectat personal membrii, scopurile grupului și i-a chemat la ”lupta finală”, sincronizând-o milimetric cu proiectul său viitor de campanie electorală. Reforma, în opinia lui I.Dodon, ar trebui să limiteze drastic atribuțiile Curții Constituționale, să extindă competențele Președintelui, făcându-l șef peste executiv, după modelul putinist de control de sus până jos a ierarhiei puterii de stat pentru ca nimic să nu-i stea în cale lui Dodon, mai ales că ”voievodul” de la Sadova are planuri mari în raport cu crearea unui ”stat comun RM-Transnistria”, în conceptul lui Primakov, și se află într-un proces activ de recuperare a controlului parțial asupra sistemului judecătoresc, scăpat din mâini de fostul oligarh și, nu în ultimul rând, mai are de împărțit din bunurile statului.

3. Culmea absurdului ține de faptul că Dodon face referință la HP nr.39 din 8 iunie 2019 cu privire la ”recunoașterea caracterului captiv al statului”, în condițiile în care: 1) pentru Dodon adoptarea acestei declarații a avut un caracter conjunctural politic, el niciodată nu a avut interesul de a o aplica, decât din rațiunea de a prelua schemele vechi ale PD-ului în interes propriuu, și că 2) din lista de instituții care urmau în iunie 2019 a fi eliberate de influența politicului (Curtea Constituțională, Procuratura Generală, SIS, CEC, CNA, CA, ANI, CSJ) doar Curtea Constituțională a reușit să se elibereze în sensul în care poate respinge cu adevărat orice influențe exogene în jurisprudența sa constituțională, iar cei nemulțumiți de această situație sunt exact indivizii care și-au dat rande-vous în Grupul inspirat de Igor Dodon și soldații săi docili din PSRM.

4. Pe lângă intenția clară de modificare radicală a Constituției, proiectul lui Dodon este și o miză cu bătaie geopolitică, și asta pentru că re-modelarea Constituției, în formula PSRM, l-ar permite liderului său să accelereze transnistrizarea RM, în planul, metastazele și haosul pe care aceștia vor să le experimenteze în RM, sub vălul unei așa-zise re-întregiri cu Tiraspolul separatist. Să se rețină faptul că, în 2003, a mai existat o inițiativă de elaborare a unei noi Constituții, cu participarea pro forma a unor neisprăviți de la Chișinău și Tiraspol, dar având drept ”corifeu constituțional” pe nimeni altul decât V.Surkov, pe atunci un consilier influent al Președintelui V.V.Putin. O intenție similară este developată și de referința pe care o face actualul (din păcate!) președinte I.Dodon în decretul său: la problemele de securitate națională create de funcționarii de rang înalt cu dubla cetățenie (desigur fiind vizată cetățenia română și nu cea rusă, evident!); necesitatea introducerii în Constituție a unor prevederi privind ”politica externă echilibrată” a RM; omiterea din Constituție a prevederilor tranzitorii, care permit posibilitatea modificării statului pe cale plebiscitară. Să amintim în acest context și proiectul toxic înaintat din numele Grupului de lucru (Parlamentul RM-Adunarea Populară UTAG), care-și dorește instituirea unui drept de veto al autonomiei asupra oricăror legi adoptate de Parlamentul RM, un instrument care ar pregăti astfel terenul, susținut indirect de OSCE, de organizare, nici federativă, ci confederativă a statului RM, în spiritul actului emis de către sovietul suprem de la Tiraspol, la 6 ianuarie 1993, care prevede ”posibilitatea formării Confederației Republicii Moldova (Постановление № 276 Верховного Совета Приднестровской Молдавской Республики от 6 января 1993 года «Об образовании Молдавской Конфедерации»). Asta-i modelul care-l inspiră pe I.Dodon azi la putchiul pe care-l susține și-l promovează.

5. Este descurajatoare și componența comisiei formate de Igor Dodon, din care fac parte mai multe persoane compromise, foști politruci de partid, astăzi loiale (aparent) lui Dodon și proiectului rusesc de ”deconstrucție constituțională” a RM. Lipsesc în această comisie personalități cu adevărat notorii în drept constituțional, cum ar fi: Dl Arseni și Dl Osmochescu, alți specialiști în drept constituțional, care nu ar fi captivi ai revanșei sovietice și, cu atât mai mult, nu ar servi intereselor lui Dodon. Am deplina convingere că societatea RM mai are resurse combative să reziste acestui nou val reacționar, care-și dorește controlul politic asupra justiției, inclusiv a Curții Constituționale, în maniera tipic inspirată de Kremlin. Notăm că atât Lukașenko, cât și Putin au reușit să impună regimuri autoritare în Belarus și Rusia, în rezultatul unor așa-numite reforme constituționale, anunțate în ajunul unor alegeri. Analogiile nu mint niciodată.

6. Pofta de satrap vine la Dodon de la cinismul și lipsa de educație, care-l macină ca un foc. Vanitatea, egoismul și teama de a pierde puterea actuală este, fără îndoială, alimentată cu regularitate de patronii săi de la Kremlin și numeroșii săi consultanții de import care, în condițiile RM, lucrează în paradigma unei mize geopolitice constante. Sunt convins că nu există astăzi în RM niciun actor, grup social, politic, cultural sau de alt gen, care ar putea contracara cu puterile sale singulare acest curent reacționar pornit de Dodon în RM. Din acest motiv, doar o reacție masivă a întregii societăți, la care să adere cele mai bune și mai principiale partide politice, lideri ai societății civile, mediul academic, mediul de afaceri, ar putea curma cristalizarea elementelor unui regim autoritar, inspirat de modelul Erdogan-Putin. Ar trebui să existe spațiu și pentru acțiuni comune, nu doar pentru competiție și rivalitate. Așa cum au existat mai multe situații de criză în trecut, ar trebui ca societatea civilă să sugereze un format adecvat, însoțit de acțiunile neceare pentru a preveni un scenariu, care nu va lăsa piatră pe piatră din actualul sistem pluralist, dacă proiectul și intențiile lui Igor Dodon vor isbuti. Alte opțiuni nu există.

În concluzie, Igor Munteanu și-a exprimat speranța că „putchul constituțional pornit de Dodon va fi oprit”.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here