81 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Mișcarea UNIREA a protestat în fața Ambasadei Rusiei la Chișinău (VIDEO)

Autor: , in Politic / Populare / 23 august, 2020, 12:15

Mișcarea UNIREA a comemorat împlinirea a 81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, printr-un protest organizat în fața Ambasadei Rusiei de la Chișinău.

Liderul Partidului Liberal (PL) Dorin Chirtoacă susține că nedreptatea acestui pact este simțită și practic trăită și astăzi. „Azi practic trăim în baza pactului Ribbentrop-Molotovt”, spune acesta.

Manifestanții au mers în fața Ambasadei Rusiei de la Chișinău cu un cadou. Mai exact, cu un tren în care recomandă Federației Ruse să își pună munițiile din Transnistria și agenții și să le transporte din Republica Moldova.

„Le-am adus un cadou. Un tren cu care să își ia tot ceea ce au aici și să ne lase în pace. Să își ia munițiile din Transnistria, să își ia agenții și să îi pună în primele vagoane, împreună cu Dodon și ceilalți. În celelalte vagoane să își ia tot ceea ce a rămas de la armata a 14-a. Să plece și să ne lase să trăim vremuri bune măcar în secolul 21”, a declarat Dorin Chirtoacă.

La rândul său, liderul USB, Valeriu Munteanu, a declarat că Republica Moldova continuă să se afle în zona de influență a Federației Ruse.

„Dacă în anii 1990-2000 Federația Rusă a avut o politică intransigentă față de noi, dar nu etala la mod deschis asta, iată că în ultimii ani de țarism a lui Putin reînvie pactului Ribbentrop-Molotov”, a spus Munteanu.

Astăzi, 23 august, se împlinesc 81 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova de șeful guvernului și ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Iosif Stalin.

Pactul a împărțit Europa în sfere de influență sovietică și nazistă, care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Documentul cuprindea trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Potrivit istoricilor, cel mai important efect a fost, fără îndoială, ultimatumul sovietic din iunie 1940, care a dus la cedarea Basarabiei de către România. Și a mai fost crearea unei situații de politică externă aproape fără ieșire pentru România, care a pus-o, practic, în brațele Germaniei naziste, stat care, după seria de cedări teritoriale prelungită până în septembrie 1940, s-a declarat, după aceste ajustări dramatice, gata să garanteze nu doar ceea ce se numea atunci independența politică a României, ci și noua să configurație teritorială.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X