Povestea polițistului din Belarus care a demisionat când au început protestele: „Mi-a fost teamă că ar putea să mă trimită împotriva lor”

Autor: , in Externe / 23 august, 2020, 09:45

De peste un sfert de secol la putere, ultimul dictator de pe continent se agață de funcție după ce bielorușii s-au revoltat împotriva sa. Au avut loc manifestații uriașe și greve în uzinele de stat, pentru că oamenii sunt scandalizați de rezultatul alegerilor prezidențiale. Îl acuză pe liderul Lukașenko de fraudarea scrutinului, după ce a pretins că l-a câștigat cu peste 80% din voturi. Furia lor e alimentată de brutalitatea cu care autoritățile au ripostat. Imaginile cu protestatari bătuți au făcut înconjurul lumii, deși regimul a vrut să le cenzureze. Acum, chiar și cei care lucrează pentru Lukașenko schimbă tabăra. Igor Iemelianov e unul dintre ei. Ofițerul de poliție și-a predat insigna după ce a fost martor la înăbușirea protestelor.

Lui Igor Iemelianov încă i se pare tulburător să urmărească înregistrări în care scutierii acționează împotriva propriilor cetățeni.

„Mi se umplu ochii de lacrimi. Bat oamenii și nu pățesc nimic după aceea. Uitați cum îi lovesc cu toată puterea”, susține Igor Iemelianov, fost căpitan de poliție pentru Digi24.

Igor este el însuși ofițer de poliție – sau mai bine zis, a fost. La 11 august, după două zile de la alegeri, și-a predat insigna, păstrându-și doar epoleții – ca suvenir al celor 15 ani de muncă.

În Belarus nu e lucru puțin să renunți la un loc de muncă bun. A luat decizia după ce s-a consultat cu soția sa, Marina. Igor spune că se hotărâse de la prima picătură de sânge vărsată în timpul demonstrațiilor.

„Mi-a fost teamă că ar putea să mă trimită în orice moment să acționez împotriva protestatarilor – că voi primi ordinul în timp ce eram încă în uniformă. Așa că a trebuit să demisionez. N-aș fi putut încălca un ordin – ar fi însemnat să dezertez, să-mi abandonez camarazii și să plec pur și simplu. Ca om, nu puteam face nici asta. Odată trimiși undeva, suntem acolo unul pentru altul. Așa că înainte ca toate astea să se întâmple, mi-am dat demisia”, spune bărbatul.

Acesta mai spune că nici pe departe nu este singurul care a renunțat.

„În departamentul meu, estimez că aproximativ zece la sută dintre angajați au plecat – vă dați seama? 10% dintre polițiști”, spune Igor.

Soția lui se teme că Igor ar putea fi tras la răspundere într-un fel sau altul.

„Mi-e teamă că într-o zi când o va duce la grădiniță pe fiica noastră nu se va mai întoarce acasă și n-aș ști unde să-l caut. Dar, decizia a fost luată și, oricum, dacă ar trebui să analizăm din nou situația, am proceda la fel”, spune soția acestuia.

În Minsk, scutierii au primit îmbrățișări și sărutări. Unii dintre ei priveau de parcă nu pricepeau ce li se întâmplă. Au fost mobilizați să păzească o clădire guvernamentală în fața căreia avea loc o mare manifestație.

„Poliția este cu oamenii”, au scandat protestatarii. Singura întrebare e de când.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X