Alexei Galițchi, condamnat în 2013 la 15 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de copii, a acționat în judecată Guvernul Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Ministerului Finanțelor, motivând că a fost ținut ilegal în arest preventiv până a-și afla sentința. Acesta a cerut să i se achite 10 milioane de euro cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin erorile săvârșite în procesul penal de către instanța de judecată şi suma de 20 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Cazul a ajuns pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), unde s-a constatat că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, eroarea judiciară ce nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece apelantul a fost lipsit de posibilitatea de a-și susține poziția la stadia apelului. Din completul de judecători a făcut parte Maria Guzun, Grigore Dașchevici și Vladislav Clima – recent numit președinte al Curții de Apel. Astfel, CSJ a decis ca decizia instanței de apel să fie casată, cauza fiind trimisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La data de 8 octombrie 2011 pe numele lui Alexei Galiţchi a fost emis mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. La 22 martie 2012, Procuratura Generală a remis cauza penală la Judecătoria Centru pentru examinare în fond.

Prin sentința Judecătoriei Centru din 17 mai 2013, Alexei Galiţchi a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 206 alin. (3) din Codul penal, fiind condamnat la 15 ani închisoare. Arestarea preventivă în privința acestuia a fost menținută până la intrarea în vigoare a sentinței de condamnare.

Avocatul lui Alexei Galițchi, Nicolae Daniliuc, a invocat că Judecătoria Centru a aplicat ilegal în privința în privința clientului său ca măsură preventivă – arestul preventiv pe un termen de 59 luni şi 24 zile, pentru perioada 8 octombrie 2011 – 19 martie 2015 și 23 februarie 2015 – 5 decembrie 2017.

Avocatul susține că termenul maxim de aflare a lui Alexei Galiţchi în arest preventiv, conform art. 25 din Constituție, urma a fi cel mult 12 luni, însă acesta s-a aflat în arest preventiv în total 59 luni şi 24 zile, cu 47 luni şi 24 zile mai mult, iar în acest mod lui Alexei Galiţchi i-a fost violat unul din drepturile fundamentale, garantat de art. 25 din Constituția Republicii Moldova – dreptul la libertate individuală și la siguranță, iar o reparație echitabilă a prejudiciului moral în sensul art. 41 din Convenție, ar constitui suma de 10 000 000 de euro.

Prin încheierea protocolară din 28 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în calitate de intervenient accesoriu, în proces a fost atras Ministerul Justiției. Prin hotărârea din 5 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Galițchi împotriva Guvernului, CSM și Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Ministerul Justiției, cu privire la repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Peste o lună, la 5 august 2019, avocatul Daniliuc Nicolae a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea ei și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea lui Alexei Galițchi să fie admisă integral. Totuși, la 3 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, motivând că prima instanță corect a respins pretențiile reclamantului, or, la momentul reținerii și până la condamnarea din 17 mai 2013, legislația permitea aflarea în stare de arest a persoanei pe o perioadă ce depășea termenul de 12 luni, iar Hotărârea Curţii Constituționale nr. 3 din 23 februarie 2016 a intervenit în momentul în care cauza penală se afla la Curtea de Apel Chișinău, circumstanțe în care, prin prisma Hotărârii Curţii Constituționale, la fel nu putea fi eliberat din arest preventiv, ulterior, fiind respectate prevederile Hotărârii Curţii, fiind inclus în termenul de executare a pedepsei cu închisoare, perioada aflării reclamantului în arest preventiv, 6 octombrie 2011 – 5 decembrie 2017.

În vara acestui an, avocatul a declarat recurs împotriva respectivei decizii, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral, cu constatarea faptului că lui Alexei Galiţchi i-a fost violat dreptul să la libertate şi la siguranță.

În motivarea recursului, apărătorul a indicat că la 3 iunie 2020 curtea de apel a examinat apelul în lipsa sa și a lui Alexei Galiţchi, invocând invocat că a fost fixată ședința de judecată din 3 iunie 2020 fără a coordona cu el ziua şi ora examinării apelului, iar apelantul Alexei Galiţchi nici nu a fost informat despre ziua şi ora ședinței.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a CSJ, recursul declarat de avocatul Nicolae Daniliuc în numele și interesele lui Aexei Galițchi, a fost considerat admisibil. Verificând decizia din 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Colegiul constată că la caz se impune necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, pentru motivele ce succed.

Din materialele dosarului rezultă că în ordine de apel, cauza în fond a fost examinată printr-o singură ședință de judecată, cea din 3 iunie 2020, la care reprezentantul apelantului Alexei Galițchi, avocatul Nicolae Daniliuc, nu s-a prezentat. Astfel, CSJ a constatat că prin examinarea apelului în lipsa apelantului şi a reprezentantului acestuia, instanța de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participanților la proces, ce constă în posibilitatea acestora de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum şi de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, astfel fiind admisă încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Din aceste motive, la caz este cert că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, eroarea judiciară ce nu poate fi corectată de instanța de recurs, deoarece apelantul a fost lipsit de posibilitatea de a-și susține poziția la stadia apelului.

În final, CSJ a casat decizia din 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here