„Ieri plină de muzică, azi – plină de scrum”. Artiștii deplâng Filarmonica Națională

Ziua în care a ars Filarmonica națională „Serghei Lunchevici” este una tristă pentru toată lumea artistică din Republica Moldova. Mai mulți artiști, printre care soprana Valentina Naforniță și dirijorul Nicolae Botgros, au venit cu mesaje în care și-au exprimat regretul față de consecințele incendiului, care a mistuit edificiul, dar și neprețuitele instrumente muzicale din interior.

„Dragi prieteni, cu o mare durere în suflet vreau să vă anunț că Filarmonica Națională a Republicii Moldova a rămas fără casă, fără sală, fără instrumente, a ars tot. Tare sperăm însă că ne-a mai rămas măcar speranța… unei minuni probabil”, a scris pe Facebook prim-dirijorul și directorul artistic al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale, Mihail Agafița.

Cum un mesaj care cheamă la solidaritate a venit joi seara soprana Valentina Naforniță: „Nu ne arde nimeni speranța! Sunt cu sufletul alături de țara mea, de cultura, de oamenii de artă, de publicul care acum stă și plânge în urma incendiului devastator care pur și simplu a spulberat Filarmonica Națională din Chișinău. Sa fim solidari, să ne ajutăm, să reînviem din cenușă”, a scris cântăreața, care este stabilită peste hotare.

Nu a rămas indiferent nici directorul artistic și prim-dirijorul Orchestrei naționale de muzică populară „Lăutarii”, Nicolae Botgros. Artistul a dedicat o postare emoționantă despre Filarmonica Națională, din numele său și al ansamblului pe care îl conduce:

„Astăzi a fost o zi cu ghinion pentru toată lumea artistică de la noi, o zi în care s-au întâmplat lucruri care m-au pus pe gânduri și m-au făcut să mă întreb: „Cum Doamne mai e și lumea asta făcută? (…) Filarmonica Națională, instituția care a fost înzestrată cu numele unui Adevărat Om și al unui simbol al muzicii mari, Serghei Lunchevici, a fost distrusă în flăcări odată cu toată arhiva societății culturale din Republica Moldova”, spune Botgros.

„Ieri plină de muzică, azi… plină de scrum. Am rămas și mai săraci decât am fost, dar drama artiștilor ce trăiesc cu sufletul acolo e de nedescris”, a scris pictorița Galina Vieru, cea care a pictat decorul scenei.

„Filarmonica, locul unde îmi duceam copiii să guste din folclor, din suflarea viorilor, din doina naiurilor… Când admiram din sală fundalul ce l-am pictat pentru această scenă, mă simțeam mândră pentru țara mea, deoarece el lumina la apariția muzicii și a celui ce și l-a dorit anume așa, Maestrul Petre Neamțu. Ieri îl aplaudam pentru armonie, azi ne bate inima pentru drama și durerea dumnealui. Eu cred că noi suntem cei care în vremuri grele ne vom susține artiștii și vom restabili printr-un efort comun edificiile pierdute, deoarece doar ei în țara asta ne mai dăruie frumos și bucurie”, a scris pictorița pe pagina sa de Facebook.

Amintim că joi, 24 septembrie 2020, un incendiu puternic a cuprins edificiul Filarmonicii Naționale. O suprafață de peste 3.500 de metri pătrați din interiorul clădirii a fost distrusă de flăcări, iar tavanul sălii principale a cedat în primele ore.

Astăzi, 25 septembrie, pompierii au revenit în forță la ora 06:00 și continuă intervenția pentru lichidarea focarelor de ardere din interiorul clădirii.

Potrivit IGSU, la fața locului lucrează 8 autospeciale de inclusiv 2 autoscări. Tot pentru intervenție este antrenată o macara prin care efectivul poate efectua lucrări de dezasamblare și demontare a materialelor constructive ale acoperișului. Pentru lucrările de intervenție sunt implicați 56 de angajați a IGSU, efectiv de trupă și comandă. Laboratorul Experimental Antiincendiar urmează să stabilească circumstanțele de producere a incendiului după efectuarea cercetării statistice și dinamice a locului incendiului.

Potrivit Locals.md, clădirea Filarmonicii Naționale, a fost construită după proiectul inginerului Mihail Cekerul-Kuş, la sfârșitul secolului al XIX-lea și a găzduit circul din orașul Chișinău.

Abia în anul 1940 a fost schimbată destinația clădirii, fiind inaugurată instituția teatral-concertistică Filarmonica Națională.

Clădirea, așa cum arată astăzi, a fost reconstruită esențial în anii 1960, sub îndrumarea arhitectului Valentin Voițehovschi. Atunci a fost refăcut decorul interior și exterior al clădirii, intrarea principală a fost decorată cu șase coloane, ceea ce a oferit clădirii o anumită solemnitate. Tot atunci, au fost renovate și sălile de concerte Mare și Mică.