Finlanda a avut cu 90% mai puţine decese de COVID-19 pe cap de locuitor decât Suedia, iar economia sa a fost afectată mai puţin. Foto: Guliver/Getty Images

Finlanda a avut cu 90% mai puţine decese de coronavirus pe cap de locuitor decât Suedia, iar economia sa a fost afectată mai puţin în prima jumătate a anului. Chiar şi acum, când restul Europei este îngrijorat din pricina unui nou val de cazuri, Finlanda are una dintre cele mai scăzute rate de infectare de pe continent.

Finlanda a avut cu 90% mai puţine decese de coronavirus pe cap de locuitor decât Suedia, iar economia sa a fost afectată mai puţin în prima jumătate a anului. Chiar şi acum, când restul Europei este îngrijorat din pricina unui nou val de cazuri, Finlanda are una dintre cele mai scăzute rate de infectare de pe continent, relatează Financial Times, citat de Mediafax.

Experţii au spus că abordarea Finlandei – şi cea similară a Danemarcei şi a Norvegiei, şi anume adoptarea de măsuri restrictive rapide, dar nu totale, pentru a controla pandemia, iar apoi redeschiderea după câteva luni, a fost una dintre cele mai de succes din Europa.

O mare diferenţă între Finlanda şi toate celelalte ţări europene este concentrarea sa asupra pregătirii şi a modului de acţiune în situaţii de urgenţă la nivel naţional, atitudine născută din experienţa pe care a avut-o ţara în timpul războiului din 1939-1940 împotriva Uniunii Sovietice.

Renumită pentru stocurile sale de echipamente medicale şi de protecţie în caz de urgenţă

Legea privind starea de alertă menţionează în mod explicit pandemiile şi a fost aplicată pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, Finlanda fiind renumită pentru stocurile sale de echipamente medicale şi de protecţie în caz de urgenţă, atunci când întregul continent trăia lipsuri acute.

Anders Tegnell, epidemiologul de stat al Suediei, a declarat: „Nivelul lor de pregătire depăşeşte cu mult Suedia. Dar, desigur, dacă ai un vecin ca Rusia şi ai dus războaie cu ei dintotdeauna… ”

Pekka Nuorti, profesor de epidemiologie la Universitatea din Tampere, precizează: „Finlanda are o lungă tradiţie în răspunsul la crize, iar oamenii tind să fie uniţi atunci când apare criză. Ceea ce a fost remarcabil atunci când au fost puse în aplicare restricţiile au fost schimbările în comportamentul populaţiei” , observându-se o reducere în proporţie de 75% a contactului fizic dintre oameni. „O pandemie este într-adevăr o oglindă a funcţionării şi a organizării întregii societăţi în ansamblu” , a mai adăugat acesta.

10 infecții la un milion de persoane

În Finlanda cazurile de infectări pe cap de locuitor sunt la cel mai înalt nivel de la jumătatea lunii mai şi în ultimele două săptămâni s-au triplat, dar chiar şi aşa, sunt încă la nivelul de 10 noi infecţii la un milion de persoane, comparativ cu peste 50 de cazuri la un milion, aşa cum se întâmplă în Marea Britanie şi în Danemarca.

Experţii spun că Finlanda a fost ajutată de poziţia sa la periferia Europei şi a fost afectată de virus mai târziu decât unele ţări europene. Dar Johan Strang, profesor de studii nordice la Universitatea din Helsinki, a declarat că abordarea finlandeză este demnă de remarcat, referindu-se la atitudinea populaţiei faţă de deciziile guvernului: „Au fost calmi, în sensul că pot implementa măsuri destul de drastice fără ca cineva să-i pună la îndoială. Finlanda a fost mai bine pregătită pentru acest lucru decât Suedia”, a spus el, potrivit digi24.ro.

Finlanda are cele mai stricte criterii din Europa pentru cei care vin din străinătate. Dar, pe de altă parte, carantina impusă în Finlanda – la fel ca şi Norvegia şi Danemarca – a fost mai puţin severă decât în mare parte a Europei, magazinele rămânând deschise şi transportul public în funcţiune şi fără stare de izolare.

Finlanda pare să fi utilizat această stare de carantină cu înţelepciune, dezvoltându-şi capacitatea de testare şi de urmărire a contactelor. În Finlanda sunt implicate multe persoane în urmărirea contactelor, iar dintr-o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, 2,1 milioane de oameni au descărcat o aplicaţie în acest sens, a precizat Mika Salminen, director de securitate sanitară la agenţia finlandeză de expertiză în domeniul sănătăţii.

„Sperăm că aceste măsuri, împreună cu restricţiile locale şi regionale limitate, precum şi utilizarea sporită a măştilor vor diminua al doilea val” , a adăugat acesta.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here