Sursa foto: zdg.md

Programele și promisiunile electorale a candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, au tendința de a depăși atribuțiile funcției stabilite de Constituție, iar marea majoritate a acestora, ce vizează domeniile sociale și economice, nu sunt fezabile din punct de vedere financiar. Acestea sunt concluziile unei analize realizate de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. 

Potrivit raportului, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, doar 5 dintre cei 8 candidați electorali au publicat programe electorale, dintre care doar 3 candidați (Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase) au prezentat programe electorale relativ detaliate. Ceilalți candidați au prezentat programe destul de succinte sau chiar superficiale (1-2 pagini), fie s-au limitat la promisiuni exprimate în mod verbal.

Experții au analizat componentele sociale și economice din promisiunile și programele fiecărui concurent electoral pentru alegerile prezidențiale din 2020, prin prisma a 3 aspecte-cheie: (i) conformitate constituțională (încadrarea în atribuțiile de Președinte stabilite de Constituție); (ii) fezabilitate (analiza necesităților financiare pentru promisiunile făcute, sursele de finanțare și instrumentele de implementare); și (iii) relevanță (relevanța promisiunilor pentru realitățile sociale și economice din Republica Moldova).

Pentru concurenții care nu dispun de programe electorale în scris, analiza a fost făcută în baza declarațiilor din cadrul evenimentelor de lansare și alte expuneri publice.

Ordinea candidaților este stabilită în baza ordinii înregistrării la scrutin.

Renato Usatîi nu a prezentat, deocamdată, un program electoral în scris. Totuși, din declarațiile făcute de către concurentul electoral nr. 1 din buletinul de vot, experții au constatat că o bună parte din promisiuni depășesc mandatul de Președinte.

„Usatîi scoate în evidență problema corupției și propune eradicarea acesteia. Însă această promisiune nu intră întră în atribuțiile unui președinte și ar putea chiar sugera intenția de a subordona organul de luptă cu corupția. Alte exemple țin de lansarea unui program de locuințe ieftine și credite ipotecare fără dobândă pentru tinerii specialiști, crearea centrelor de consultanță în afaceri în toată țara, dezvoltarea turismului sau anularea administrației raionale, toate aceste inițiative fiind specifice mandatului Guvernului și Parlamentului, și nicidecum celui de Președinte”, spun reprezentanții „Expert-Grup”.

Andrei Năstase – „Agenda candidatului se bazează pe integrarea europeană, iar promisiunile lui – pe combaterea corupției și elementelor mafiote din structurile statului. În același timp, multe din angajamente nu se încadrează în mandatul funcției prezidențiale sau sugerează că, în dorința de a face dreptate, acesta ar fi gata să depășească anumite limite de demarcație a separării puterilor în stat”, au atras atenția cei de la „Expert-Grup”.

În plan socio-economic, Năstase are ca prioritate creșterea calității vieții oamenilor, însă, observă analiștii, obiectivul de stabilire, în Constituție, a venitului minim peste pragul sărăciei, inclusiv pensia minimă de 2500 lei, este mai degrabă populist și nesustenabil reieșind din cadrul de resurse existent.

Tudor Deliu este, potrivit analiștilor, singurul candidat electoral, programul căruia
se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de Președinte al Republicii Moldova.

Totodată, programul candidatului Tudor Deliu a fost văzut drept unul „destul” de timid, lipsit de viziune și ambiție: „Chiar dacă este singurul candidat promisiunile căruia nu depășesc mandatul constituțional de președinte de stat, majoritatea promisiunilor sunt formulate în mod vag, generalist și includ obligațiuni de bază pe care trebuie să le urmeze un Președinte. Analizând programul electoral, ajungem la concluzia că nu s-a acordat suficientă atenție acestui important document pentru orice candidat electoral”.

Igor Dodon – Marea majoritate a promisiunilor depășesc în mod clar atribuțiile de Președinte conferite de către Constituția țării, spun analiștii.

„Lipsesc mențiuni despre instrumentele reale pe care le poate folosi Președintele în cadrul spațiului constituțional în vederea realizării promisiunilor făcute. De facto, programul electoral abundă în promisiuni specifice unui stat prezidențial paternalist unde de Președinte depinde absolut toate domeniile de dezvoltare a țării: sănătate, educație, dezvoltare locală și regională, economie, infrastructură, cultură, politica internă și externă, apărarea și chiar aspecte sensibile și deloc univoce ce țin de moralitate și spiritualitate”.

În concluzie, programul lui Igor Dodon, deși ambițios, nu ar fi fezabil din punct de vedere financiar: costul total al promisiunilor electorale se ridica la circa 120 miliarde MDL (circa 30 miliarde pe an), fără a fi indicate surse clare de acoperire a acestor costuri semnificative, care constituie circa 10-11% din PIB și peste o treime din bugetul public național, spun experții.

În plus, ridică mai multe semne de întrebare relevanța multor promisiuni: lipsa mențiunii privind implementarea Acordului de Asociere în pofida dependenței majore a Republicii Moldova de piața UE, lipsa promisiunilor privind investigarea „furtului miliardului” care, spre deosebire de programul electoral din 2016, a dispărut din programul din anul curent (deși problema a rămas actuală), tratarea superficială a problemei corupției și a problemei mediului înconjurător și schimbărilor climatice, lipsa unei viziuni clare în domeniul dezvoltării sectorului agricol, crearea unui fond sau bănci de stat pe fundalul experienței cu Banca de Economii etc, se arată în raport.

Violeta Ivanov  – În opinia analiștilor „Expert-Grup”, candidata partidului  este singurul candidat electoral promisiunile căreia depășesc în mod integral mandatul de președinte stabilit de Constituția Republicii Moldova.

Programul electoral nu menționează absolut nimic despre domeniile de bază de care este responsabil Președintele, cum ar fi politica externă sau securitatea țării, iar multe măsuri tind să fie, în mod vădit, populiste și lipsite de fezabilitate. În schimb, sunt făcute promisiuni specifice unui deputat (ex: ameliorarea condițiilor de trai pentru pensionari și familiile cu copii) sau primar (ex: iluminat stradal, apeduct și canalizare în sate, parcări moderne în orașe, parcuri și spații publice amenajate etc).

Maia Sandu – Din cele cinci obiective naționale incluse în programul prezidențial al Maiei Sandu, trei au în vedere dimensiunea socio-economică. Analiza denotă că o parte din acestea depășesc cadrul de posibilități oferite unui președinte. Pe de altă parte, programul prezidențial al Maiei Sandu este unul laborios și vizionar, care oferă, de departe, cele mai multe răspunsuri dintre candidați la întrebări precum Cum va conduce țara, Cum va
exercita atribuțiile de Președinte sau Cum vom depăși criza și vom crește nivelul de trai. 

În concluzie, promisiunile electorale din programul prezidențial al Maiei Sandu sunt în mare parte ancorate la problemele și provocările cu care se confruntă țara la moment. Din punct de vedere al fezabilității programului, multe din măsurile propuse sunt cuantificate prin cifre și permit estimarea unui impact bugetar. Respectiv, costul programului evaluat la 50-55 miliarde Lei (5-5,5% din PIB) pentru un mandat de patru ani rămâne mai degrabă nesustenabil pentru finanțele publice naționale, chiar și în ipoteza unor condiții macro favorabile și a unei bune absorbții a asistenței externe.

Octavian Țîcu – Promotor al unionismului și vectorului euro-atlantic, angajamentele electorale ale candidatului PUN la alegerile prezidențiale se pliază mai mult sau mai puțin pe atribuțiile funcției șefului statului prevăzute în Constituție., susțin analiștii „Expert-Grup”.

Esența promisiunilor sale electorale se rezumă la scoaterea țării din izolare internațională și proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu careva estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează să-și transpună în realitate agenda electorală. Totodată, lipsește viziunea candidatului față de o serie întreagă de domenii și provocări prin care trece Republica Moldova, se arată în raport.

Dorin Chirtoacă – Intrat în campania prezidențială cu sloganul „Unirea pentru toți!”, candidatul desemnat de Mișcarea Politică UNIREA, a venit cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice mai bune de dincolo de Prut.

Având în vedere că în realitățile actuale, la modul practic nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și Republica Moldova rămân două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj, spun experții. „De altfel, probabil anume lipsa unor abordări mai pragmatice din partea candidaților unioniști explică scorurile electorale ale acestora de la ultimele scrutine electorale, care sunt net inferioare cotei alegătorilor din sondaje care la un eventual Referendum ar vota pentru Unirea cu România”, se mai arată în raport.

Analiza_Promisiunilor_Elect… by Expresiv Media

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here