(DOC) Cererile judecătorilor din dosarul „Laundromat” care vor să fie repuși în funcție
Cinci judecători vizați în dosarul „Laundromat” solicită să fie repuși în funcțiile pe care le-au deținut până în 2016 și să le fie achitat salariul pentru perioada în care au fost suspendați din funcția de judecători. Ziarul de Gardă a intrat în posesia a patru dintre cele cinci cereri ale judecătorilor, care urmează a fi examinate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în cadrul ședinței din 27 octombrie.
Judecătorii cer reîncadrarea în funcție după ce la 30 septembrie 2020 procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.
Citește și: Dosarul „Laundromat”: Motivarea scoaterii de sub urmărire penală a unui judecător vizat
Unul dintre judecătorii care cer să fie reîncadrați în funcție este Serghei Popovici. Acesta cere CSM-ului să fie repus în funcția de președinte și judecător al Judecătoriei Comrat, acolo unde a activat până a fi suspendat din funcție în septembrie 2016.
Tot la Judecătoria Comrat solicită a fi reîncadrat în funcție și judecătorul Serghei Gubenco, care invocă faptul că în cazul în care nu a fost probată vinovăția judecătorului, suspendarea din funcție încetează și judecătorul este repus în toate drepturile pe care le-a avut anterior.
Aceleași motive le invocă și judecătorul Sergiu Lebediuc, care susține că au decăzut circumstanțele care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcție. Acesta mai precizează că pornirea urmăririi penale pe numele său a stat și la baza respingerii candidaturii sale de către președintele R. Moldova pentru numirea prin transfer în funcția de judecător la judecătoria Chișinău. În aceste circumstanțe, magistratul cere să fie repus în funcția de judecător la Judecătoria Militară pentru perioada septembrie 2016 – 31 martie 2017, cu achitarea salariului, precum și reluarea procedurii de transfer cu propunerea repetată președintelui R. Moldova de a-l transfera la Judecătoria Chișinău începând cu anul 2017.
Continuarea articolului o puteți citi pe Ziarul de Gardă.
Amintim că 13 din cei 15 judecători care figurau în dosarul „Laundromat” au fost scoși de sub urmărire penală. Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Serghei Gavajuc, a declarat pentru Cotidianul.md că acuzarea a decis acest lucru, după ce a constatat lipsa elementelor unei infracțiuni.
Ceilalți doi magistrați, care figurează acum în această cauză penală, sunt Victor Orîndaș, anunțat în căutare, dar și Iurie Țurcan, decedat încă acum patru ani.
O parte dintre magistrații, care au scăpat de dosarul penal, vor să revină în funcții. Aceștia au depus cereri în acest sens la Consiliul Superior al Magistraturii. Solicitările acestora urmează să fie examinate la ședința de săptămâna viitoare a CSM, au declarat reprezentanții instituției.
Acum patru ani, 15 magistrați au fost reținuți, pentru că ar fi emis hotărâri ilegale în dosarul spălării a aproape 20 de miliarde de dolari prin intermediul judecătoriilor moldovenești.
Printre magistrații vizați în unul dintre cele mai răsunătoare dosare „Laundromat”, se numără Serghei Gubenco, Iurie Hârbu, Garri Bivol, Serghei Popovici, Sergiu Lebediuc și Liliana Andriaş.
Potrivit unei investigații RISE Moldova, pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat 20 miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenți proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălați erau răspândiți în întreaga Europă.
„Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari. Afacerile erau firme-fantomă ce protejau proprietarii reali. Băncile implicate în proces trebuiau să fie ele însele murdare sau neinteresate de a afla de unde proveneau aceștia.
În „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova. Practic, aceștia au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. Aceasta este o sumă uimitoare pentru o țară cum este Republica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde USD în 2013.
Comentarii