Şefii de state şi de guverne din şapte eco­no­mii est-europene care s-au întâlnit în Bled, Slovenia, la sfârşitul lunii august au fost atunci atât de siguri că au învins coro­na­virusul încât au ales să dezbată ca temă specială „Europa după Brexit şi COVID-19“, scrie zf.ro.

Între timp, pre­mie­rul Bulgariei Boiko Borisov şi preşedintele Poloniei Andrzej Duda au fost testaţi pozitiv pen­tru COVID-19. În Cehia, Covid a devenit a doua cea mai comună cauză de deces. Medicii cehi au cerut armatei să ajute sistemul medical prin construirea de spitale de campanie, iar armata transformă în centru de tratament un complex pentru expoziţii. Ministrul sănătăţii a cerut doctorilor cehi care mun­cesc în străinătate să se întoarcă acasă şi să-şi ajute naţiunea.

În Polonia, la solicitarea doctorilor, guvernul face din stadionul naţional spital pentru îngrijirea bol­na­vilor de COVID-19. Un plan similar are şi guvernul croat cu imensa Arena din Zagreb. Colegiul me­di­cilor de acolo le-a cerut doctorilor ieşiţi la pensie să vină la spitale şi să ajute. Nu lipsa de echipament este cea mai mare problemă a regiunii, ci o lipsă acută de per­sonal medical, mai ales de doctori tineri, dar cu experienţă.

În Serbia, scrie Balkan Insight, doctorii supra­solicitaţi care s-au plâns de modul în care statul gestionează eforturile de luptă contra pandemiei se confruntă cu presiuni la locul de muncă. Europa de Est a ajuns să lupte pe viaţă şi pe moarte cu un virus pe care a crezut că l-a nimicit, după cum scrie Bloomberg. La summitul de la Bled au participat li­derii din Cehia, Slovenia, Po­lonia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia şi Serbia.

Dacă ţările est-euro­pene şi din Balcani par să fi reuşit să treacă de primul val al pandemiei cu mai puţine pagube decât multe dintre cele din Vest, mai ales datorită măsurilor de lockdown mai stricte şi introduse mai rapid, acum ele se confruntă cu unele dintre cele mai mari rate de infectare din Europa. Însă în unele cazuri şi procentul de populaţie testat a fost mai mic. Unii specialişti spun că tocmai succesul iniţial complică situaţia acum: numărul mai mic de infectări de atunci înseamnă că o parte mai mică din populaţie a fost expusă la virus şi a căpătat imunitate la boală, arată The New York Times.

„Următoarele luni sau trimestre – şi sper că nu va fi vorba de ani – vor fi cele mai dure din ultimele decenii pentru Polonia“, a declarat premierul po­lonez Mateusz Morawiecki. El a fost unul din parti­ci­pan­ţii la întâlnirea de la Bled. De atunci, cazurile de infec­tare cu SARS-CoV-2 din ţara sa s-au triplat pen­tru a ajunge la un sfert de milion la începutul acestei săp­tămâni. Numărul de decese s-a dublat, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Însă nu Polonia este ţara din Europa de Est unde pandemia loveşte cel mai puternic.

Cehia conduce acum nu doar în regiune, ci în Europa, atât la numărul de cazuri, cât şi la decese per capita. Urmează Ungaria. Situaţia actuală contras­tea­ză cu cea din primăvară sau din vară. Pe 9 martie, când în Slovacia au fost raportate doar cinci cazuri de infectare, capitala şi-a închis şcolile primare. După nici o săptămână, şi Cehia şi-a închis şcolile şi a interzis întâlnirile publice.

În Praga purtarea măştii pe stradă a fost obliga­to­rie încă de la început. Tot atunci Ungaria a declarat stare de urgenţă, iar Serbia a amânat alegerile, nu înainte ca guvernul de la Belgrad să închidă grădiniţele, şcolile, universităţile şi graniţele, să aducă armata pentru a păzi spitalele şi să folosească poliţia pentru a monitoriza persoanele aflate în izolare. Bătrâ­nilor de peste 65 de ani li s-a interzis să iasă din casă, potrivit Reuters. Toate acestea se întâmplau înainte ca Franţa să-şi închidă şcolile, deşi pandemia făcea acolo ravagii mult mai mari. Europa de Est lupta cu pandemia ca la carte: lockdown aproape total şi distanţare socială forţată.

Cu virusul punând în genunchi sistemele de sănătate din Italia, SUA şi Marea Britanie, tilturile ziarelor din jumătatea fostă comunistă a Europei exprimau simpatia faţă de Vest, lăudând în acelaşi timp rezistenţa ţărilor lor şi faptul că populaţia respectăă conştiincioasă regulile stricte. Apoi au venit vremea caldă şi relaxarea regulilor, alegeri, vacanţe, ieşiri la terasă. Sperând că vor putea reconstrui economiile ciuruite şi salva sectoare importante precum turismul, politicienii au îndemnat oamenii să iasă din nou afară şi să-şi cheltuie banii.

Cu cuferele statului deschise pentru companii şi angajaţii aflaţi în şomaj parţial, premierul ceh Andrej Babis şi cel maghiar Viktor Orban, dar şi alţi lideri politici, au promis că nici dacă virusul se întoarce nu vor mai aplica măsuri dure de lockdown.

Acum, când un nou val al pandemiei loveşte, obedienţa populaţiei lasă locul unei neîncrederi în autorităţi care-şi are rădăcinile în vremea comunismului. Mesajele contradictorii ale politicienilor şi încălcarea regulilor chiar de către lideri fac ca populaţia să pună sub semnul îndoielii eficienţa restricţiilor. Acest lucru este periculos mai ales într-o regiune unde oamenii timp de zeci de ani şi-au făcut o tradiţie din a ocolit decretele oficiale ale guvernelor comuniste, spune Jan Hart, preşedintele institutului de cercetare STEM Institute din Praga. „Oamenii din statele foste comuniste percep autoritatea diferit de cetăţenii din Vest. Ei se revoltă din instinct faţă de ordinele stricte ale guvernului pentru că, tot din instinct, le consideră proaste. Aceasta este moştenirea totalitarismului.“ Iar deceniile de subfinanţare a sistemelor de sănătate şi hemoragia de personal medical dinspre est spre vest au devenit probleme letale. În unele ţări, doctorii rămaşi sunt nevoiţi să aleagă cine primeşte îngrijire la terapie intensivă şi cine nu. Aleg cine să moară şi cine să trăiască. În Cehia, cea mai matură economie din regiune, centrul de expoziţii Letnany găzduieşte un spital de campanie construit de armată în doar şapte zile, notează BBC. Facilitate va fi folosită de spitalul de boli infecţioase din Praga. „Misiunea noastră este de a îmbunătăţi capacităţile spitalelor civile“, spune colonelul Ladislav Slecita, comandantul Agenţiei Medicale Militare a Armatei Cehe. Facilitatea de rezervă are 500 de paturi şi la nevoie va primi un personal medical militar de 200 de oameni. Colonelul Slecita este obişnuit să construiască astfel de spitale în locuri precum Afghanistan sau Irak, nu la periferia Pragăi. „Nu avem timp acum să ne gândim la emoţii, dar sunt sigur că acestea vor veni, deoarece chiar este o situaţie neobişnuită“, a spus militarul.

„Am tot vorbit între noi şi am ajuns la concluzia că ultima dată când o astfel de facilitate a fost folosită în această ţară a fost în Primul Război Mondial.“ Miercurea trecută, guvernul a dat ordin ca aproape toate magazinele neesenţiale să se închidă, putând primi clienţi supermarket-urile, aprozarele, magazinele de chimicale, pet shop-urile şi magazinele care furnizează bunuri şi servicii esenţiale pentru economie cum ar fi cele de calculatoare şi IT. Restaurantele, cafenelele şi cârciumile nu pot primi clienţi în interior şi sunt descurajate să servească clienţi pe terase. Toate cursurile şcolare se desfăşoară online. Vizitarea Cehiei pentru turism este interzisă, însă, spre deosebire de primăvară, nu au fost introduse restricţii la graniţe. Ministrul sănătaţii Roman Prymula, cel care a elaborat regulile prin care Cehia luptă din nou cu pandemia, este prins într-un scandal izbucnit după ce un tabloid a publicat o poză cu el ieşind fără mască, la miezul nopţii, dintr-un restaurant respectabil ţinându-şi în mână portofelul. Toate restaurantele ar trebui să-şi înceteze funcţionarea la ora 20. Cei mai mulţi doctori din Cehia nu cred că ţara se va confrunta cu cel mai pesimist scenariu deoarece, spre exemplu, spitalele cehe au mai multe paturi raportate la numărul de locuitori decât Marea Britanie. Însă alţii, precum mulţi oamenii de ştiinţă, sunt mai puţin optimişti. „Apreciem că cele mai multe dintre spitalele mici vor fi copleşite în doar câteva zile, iar spitalele mari în câteva săptămâni“, spune Petr Ludwig, cercetător specializat în date. Avertismentul a fost repetat la televizor de preşedintele Colegiului medicilor, care a spus că Covid a devenit a doua cea mai comună cauză de deces din Cehia. Petr a adunat în jurul său mai mulţi oameni de ştiinţă, printre care epidemiologi, virusologi şi microbiologi reputaţi, cu care a lansat un apel pentru „Salvarea Republicii Cehe“. Ei îi îndeamnă pe oameni să-şi asume responsabilităţi individuale „ să stea acasă cât mai mult posibil şi să poarte mască oriunde. Dacă nu, spun ei, algoritmul lor arată că numărul de victime ar putea creşte de la 2.300 la 15.000 până la Crăciun.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here