Studiu: Modul în care pandemia COVID-19 a afectat cele mai vulnerabile categorii de persoane din Republica Moldova

Autor: , in Actualitate / COVID-19 / Social / 1 decembrie, 2020, 17:16 Etichete: ,

În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 s-a suprapus pe tendințele socio-economice persistente, precum reducerea populației din cauza migrației și încetinirea creșterii economice. Grupurile vulnerabile sunt afectate în mod disproporționat de criză și de pierderile provocate de creșterea diferențelor de venituri și de accentuarea altor inegalități – acestea sunt concluziile unui studiu de evaluare a impactului crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA şi în colaborare cu Cancelaria de Stat şi celelalte entităţi ONU.

„Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. Construirea punților între generații – solidaritatea între generații – și colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a declarat Nigina Abaszada, Reprezentanta rezidentă UNFPA în Republica Moldova.

Raportul relevă impactul COVID-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile:

– Schimbarea stilului de viață pentru a proteja familia de infectare a afectat pe mai multe femei decât bărbați. Femeile au început să aloce și mai mult timp treburilor casnice, precum și monitorizării și acordării de ajutor copiilor în condițiile învățământului la distanță. 6% dintre femeile chestionate au suferit de violență domestică (în principal fizică și emoțională) și toate au depus plângeri.

– Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va aprofunda și mai mult discrepanțele dintre performanța elevilor avantajați și a celor defavorizați din punct de vedere social.

– Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor modeste. Ele sunt nevoite să reducă alimentele ca răspuns la pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac. 1 din 5 gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.

– Tinerii NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației, deoarece nici nu își dezvoltă abilitățile prin educație, nici nu acumulează experiență prin angajare în câmpul muncii. 37% din tinerii NEET nu au avut suficient echipament individual de protecție (EIP) în perioada pandemiei.

– Persoanele în etate s-au simțit singure și s-au declarat îngrijorate de activitatea sistemului de sănătate. Această categorie de persoane este chiar mai vulnerabilă decât era înainte de pandemie. Persoanele în etate au înțeles cel mai puțin măsurile de prevenire și au avut cele mai multe dificultăți în procurarea EIP.

– Muncitorii emigranți au fost nevoiți să revină acasă ori să-și caute alte locuri de muncă, după ce mulți dintre ei au rămas fără serviciu.

– Liberii profesioniști s-au confruntat cu scăderea vânzărilor, limitarea accesului la materii prime și reducerea cererii pe piața internă și au probleme serioase legate de lichidități /fluxurile de numerar.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X