INVESTIGAȚIE VIDEO. „Romii nimănui”. Cum au ajuns să cerșească copiii romi din Republica Moldova în Georgia

Maria (prenume schimbat), 27 de ani, este cetățeană a Moldovei care locuiește în Batumi, Georgia. Tânăra spune că este blocată în orașul de pe malul Mării Negre, la hotarul cu Turcia, din cauză că nu are documente de identitate pentru fiul ei de nouă ani.

Autori: Ilie Gulca, Ana Sârbu

„Plătim 400 de lari (150 de dolari) pentru chirie. Am vândut tot din casă – mașină de spălat, pat… Totul!… Am vândut tot ca să îi pot cumpăra de mâncare copilului meu. Frigiderul este gol”, spune ea despre problemele cu care confruntă.  

Pandemia de coronavirus i-a complicat și mai mult situația din cauza că nu poate să vină, cel puțin ea, în Moldova ca să miște cumva lucrurile înainte.  

„În Moldova, mi-au spus că am nevoie de un act din partea autorităților georgiene pentru a putea scoate copilul [din Georgia]. Iar aici îmi spun că trebuie să obțin un act din Moldova. Sunt derutată, nu știu ce să mai fac”, spune ea plictisită. 

Urmăriți investigația video, AICI.

Toată problemele Mariei au pornit după ce a fost violată, fiind minoră, de doi tineri vecini în Batumi. Ea și mama ei au ajuns în Georgia pentru a scăpa de violența tatălui ei. 

Ignorată de autorități, sprijinită de două organizații neguvernamentale

A reușit să își facă pașaport datorită sprijinului acordat de Nana Nazarova, președinta Societății dezvoltării armonioase a oamenilor (People’s Harmonious Development Society), organizație neguvernamentală din Tbilisi, care apără drepturile femeilor și ale migranților, și a Marianei Ianachevici, președinta Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, organizație neguvernamentală din Chișinău. 

Acum tânăra spune că autoritățile georgiene „aleargă și o verifică” în fiecare lună. „Asta se întâmplă, probabil, din cauza că unii abandonează copiii”, justifică ea controlul strict al structurilor de stat georgiene. Maria a evitat să vorbească despre conaționalii săi moldoveni la Batumi, spunând că nu știe pe nimeni.

Locuiesc în tabere câte opt-nouă

În același timp, mai mulți lucrători sociali din Georgia, contactați de reporteri, nu știu de unde sunt romii aflați în sectoarele lor. Ei vorbesc, la general, că au etnici romi din Azerbaidjan și Moldova, fără a deține date precise. 

Cu toate astea, lucrătorul social din Batumi, Susana Chikvaidze, știe că are în sectorul său circa 25 de familii de etnici rromi din Moldova, care locuiesc în tabere, câte opt-zece persoane.  

O parte din ei și-au lăsat copiii în grija lucrătorilor sociali georgieni, precizează femeia, iar în alte cazuri statul georgian a intervenit și a luat minorii sub protecția sa. Toate eforturile colegilor săi de a trimite aceste femei cu copii, în condiții de stradă, în Moldova au eșuat. 

Conform datelor oferite de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în 2015–2020, la Ambasada Republicii Moldova în Azerbaidjan acreditată prin cumul pentru Georgia, s-au adresat doar 30 de cetățeni, care au solicitat asistența misiunii pentru a reveni în Moldova.  

Fie nu vor să se întoarcă, fie nu au acte de identitate 

Majoritatea cazurilor au fost zădărnicite, pe de o parte, de nedorința femeilor să se întoarcă în Moldova, iar, pe de altă parte, de faptul că o bună parte dintre acestea nu au în general acte de identitate sau au documente cu termenul de valabilitate expirat. 

În 2016–2020, secția consulară a Ambasadei Republicii Moldova la Baku a eliberat, în lipsa actelor de identitate valabile sau în urma declarării acestora drept pierdute, 30 de titluri de călătorie: în 2016 – 3; în 2017 – 1; în 2018 – 16; 2019 – 4; în 2020 – 6. 

„Autoritățile georgiene au solicitat eliberarea unui titlu de călătorie în 2018. Celelalte solicitări au fost din partea Organizației Internaționale a Migrației (OIM) din Tbilisi sau direct de la cetățenii vizați.”

După spusele Susanei Chikvaidze, romii moldoveni de pe sectorul ei nu vor să se întoarcă acasă, indiferent de faptul că nu au acte valabile sau că nu le au în general.    

„În trei cazuri, părinții vor să își ia copiii din grija statului georgian pentru un singur scop – să îi oblige să cerșească. Într-un caz, două femei și-au forțat copiii să cerșească. Pe timp de ploaie și de frig, copiii lor erau obligați să stea în stradă și să ceară mila trecătorilor”, relatează Susana, făcând trimitere la spusele copiilor.

„Exploatarea prin cerșit aduce bani. Batumi este un oraș port, iar orașele mari au atras copiii în situație de stradă”, spune Mariana Ianachevici, precizând că problema copiilor originari din Moldova, în condiții de stradă în Georgia, este veche despre care se vorbește de mult la Tbilisi.

Trebuie spus că, în condițiile în care nu au acte de identitate, acești copii nu beneficiază nici de asistență medicală și nici de educație, sunt lăsați în voia sorții.  

„Într-un alt caz, o femeie și-a adus singură copilul în grija statului. M-am adresat la serviciul de migrațiune. Inițial, a fost de acord să plece, împreună cu copilul său, în Moldova. Numai că atunci când s-a ajuns la etapa perfectării actelor, a dispărut subit. Acum copilul acestei femei se află în grija unei familii adoptive”, adaugă Susana Chikvaidze. 

Fără statistici despre naționalitate, pentru a evita discriminarea

Agenția pentru protecția statului și Asistență pentru victimele traficului de oameni din Georgia ne-a comunicat că nu deține statistici despre copiii în condiții de stradă originari din Moldova. 

Instituția a comunicat reporterilor că nu colectează în mod intenționat informații statistice despre originea națională a beneficiarilor programelor sale pentru a evita o potențială discriminare.

„Subprogramul [nostru] funcționează în Tbilisi, Rustavi și Kutaisi cu șase echipe de asistență mobilă, șase centre de îngrijire de zi și adăposturi de 6–24 de ore. 277 de copii au fost înscriși la serviciile de îngrijire de zi și de adăpost 24”, se menționează în răspunsul Agenției.

 În același timp, un studiu realizat în 2018 cu sprijinul UNICEF despre copiii în condiții de stradă în Georgia a constatat „o prezență excesivă a copiilor romilor din Moldova”. 

„Romii moldoveni, în continuă mișcare”

„Acești copii se deplasează în grupuri pentru a se proteja unul pe altul, pentru a găsi locuri ca să petreacă noaptea, pentru a-și crea spații pentru joacă și pentru a cultiva relații de prietenie”, arată studiul, fără să facă referință la naționalitate. 

Printre copii, subliniază autorii studiului, se vorbește că cei mai mici sunt împinși să facă tot felul activități criminale și să predea profiturile celor mai mari. 

În Georgia 14 ani este vârsta limită minimă pentru a fi tras la răspundere. Prin urmare, copiii mai mici sunt folosiți în asemenea activități pentru a evita răspunderea administrativă sau penală.

„Romii moldoveni”, potrivit studiului, sunt o comunitate care derivă din faptul că unii au primit acte de identitate în Moldova în timpul Uniunii Sovietice și au fost înregistrați ca „moldoveni”. 

După ce Georgia și-a proclamat independența, această etichetă a fost păstrată. Câțiva copii care au discutat cu autorii studiului s-au autodenumit drept „moldoveni” sau „țigani”. Alți tineri din acest subgrup și-au descris propria limbă drept „romani”. În Georgia, „romii moldoveni / moldoveni” sunt considerați oameni care își câștigă existența aflându-se în continuă mișcare, precizează autorii studiului.

Abhazia, o destinație pentru rromii din Soroca 

Președinta Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii” din Chișinău, Mariana Ianachevici, distinge două grupuri de etnici rromi în Georgia: romii plecați în timpul URSS, care nu și-au legalizat prezența pe teritoriul statului georgian și nu au depus acte pentru a obține cetățenia Georgiei, și rromii stabiliți în Georgia după proclamarea independenței.

Potrivit Marianei Ianachevici, exploatarea copiilor prin cerșit este o problemă veche pentru Republica Moldova. „Am asistat în decursul activității mele repatrierea mai multor copii exploatați la cerșit în Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev și Odesa. Printre aceștia, am avut copii de etnici rromi din zona Sorocii, Călărași, Nisporeni și Ștefan-Vodă. Erau plecați din Moldova, unii cu an sau doi înainte. Alții erau născuți pe teritoriul Federației Ruse de femei cetățene ale R. Moldova”, relatează experta precizând traficul de copii este un fenomen greu demonstrat. 

Soroca este un oraș din nordul Moldovei, cu o comunitate rromă de circa 4.000 de oameni. Aici mașinile cu numere de înmatriculare georgiene, parcate în fața caselor imense din „Dealul țiganilor”, sunt un lucru obișnuit. 

Problema tinerelor care se întorc din străinătate cu copii, cu pașapoarte albe (titluri de călătorie) inclusiv din Georgia, potrivit mediatorului comunitar, Steliana Imanverdieva, este una foarte răspândită. După estimările mediatoarei, circa 300–400 de cazuri au fost înregistrate în localitate cu fete care vin din Georgia și Azerbaidjan fără acte de identitate.

Fetele pleacă peste hotare, nasc acolo, vin în Moldova și au nevoie de certificate de naștere. Am avut un caz chiar din Abhazia, republica separatistă georgiană.

 „Majorității care vin de acolo nu li se face certificatul de naștere deoarece este o regiune necunoscută. Am o fată care a umblat prin instanțe. I s-a făcut certificat de naștere doar după ce a făcut testul ADN. Toată procedura asta costă 7.000 de lei.”

Toată problema etnicilor romi în Georgia, în opinia liderului comunității romilor, Artur Cerari, este că Moldova nu are o secție consulară acolo, iar deplasarea la Baku este posibilă doar pentru cei care au bani și știu să vorbească. 

„De ce nu s-ar simplifica toată chestia asta? Să fie deschis un consulat, ceva… Să nu mai vină oamenii înapoi să cheltuiască bani. Nici nu au aceste resurse. Ei sunt nevoiți să șadă… Stau ca Panikovski fără documente…”, ironizează baronul, precizând că nu știe nimic despre copiii romi din Moldova în condiții de stradă în Georgia.

După spusele sale, etnicii rromi fac negoț în Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan etc., în special, în regiunile unde se practică comerțul tradițional și este mai puțin răspândit cel electronic. Numai că toți își fac titluri de călătorie prin intermediul Ambasadei Moldovei la Moscova. 

„Cineva trimite procură din Azerbaidjan sau Kazahstan, cel cu procura ajunge la ambasadă (SIC!), deleagă pe cineva, care îi face pașaport alb și ei revin în țară”, spune baronul Cerari.

Cerșetoria ca mod de viață și afacere

Mediatorul comunitar Alexei Preda din Otaci, nordul Moldovei, oraș cu circa 4.000 de rromi, a lucrat în Georgia acum patru-cinci ani (2015–2016). De altminteri, la Otaci, mașinile cu numere georgiene sunt la fel de multe ca la Soroca. 

Potrivit acestuia, etnicii rromi din Moldova sunt atrași de Georgia pentru că are o așezare geografică „bună”, ei merg în special la Batumi și Tbilisi. „În primul rând, este aproape de Azerbaidjan și Rusia”, își explică el motivele preferințelor pentru Georgia. 

Pentru a rezolva problema familiilor plecate, subliniază Alexei, trebuie să aflăm ce vor ei de fapt: să vină acasă sau nu. „Dacă nu vor să vină acasă, trebuie să le facem acte acolo. Dacă vor să vină în Moldova, trebuie să le facem pașapoarte.”

Copiii în condiții de stradă, în opinia mediatorului comunitar din Otaci, reprezintă „o problemă complicată”. „Multe familii preferă [să cerșească] nu din cauza că nu au alte posibilități. Ei consideră cerșitul afacerea lor de bază cât nu ar fie trist și de insultător.” 

„Întotdeauna părinții sunt vinovați pentru faptul că copiii lor ajung pe străzi. O să ieșiți în centru (Otaci) și o să vedeți câteva familii de romi, care cerșesc cu copiii lor… Rromii asigurați, care au bani, le cumpără haine, lucruri… Peste 15 minute, sunt din nou în zdrențe.” 

Dacă cineva din Otaci nu are documente, subliniază mediatorul comunitar, aceasta este „alegerea lor conștientă”. „Ei consideră că nu au nevoie de documente de identitate.”

Cum călătoresc mamele cu copii minori

Un fapt care favorizează călătoria femeilor cu copii minori în străinătate este tradiția la romi de a nu-și oficia căsătoria. Prin urmare, din punct de vedere legal, copiii romi au doar mame. 

„După prima noapte de dragoste, tânăra devine femeie și iubitul ei îi devine soț. Punct! Certificatul de naștere este necesar pentru a obține actele de identitate. 80% din romii din Otaci nu își oficializează căsătoriile”, spune Alexei Preda. 

„Prin urmare, de fiecare dată, copilul ia numele de familiei al mamei. Nu se acordă atenție acestui detaliu. Eu știu că acest copil este al meu și toți știu că el este copilul meu. În Otaci sunt circa 4.000 de romi, toți aceștia au aceleași nume de familie, vreo patru-cinci”, adaugă el.

Prin urmare, femeile nu au nevoie de acordul taților copiiilor lor să călătorească în străinătate.

Itinerarul călătoriei spre Batumi

Călătoria Moldova–Georgia se efectuează cu ajutorul feribotului Cernomorsk–Batumi. „Aparent este o modalitate destul de ieftină, dar, în același timp, o modalitate prin care sunt transportați ilegal oameni”, consideră Mariana Ianachevici, precizând că Portul Odesa este o zonă în care grupurile de rromi sunt foarte frecvent observate în special în perioada de vară.

Nana Nazarova, președinta Societății dezvoltării armonioase a oamenilor din Tbilisi, care apără drepturile femeilor și ale migranților, crede că ruta navală Odesa-Batumi este cea mai comodă pentru a ajunge la Batumi.

Reprezentanții administrației feribotului Cernomorsk–Batumi au spus reporterilor că prețul unei călătorii spre Batumi costă 180–190 de dolari. „Deși costă mai puțin decât cu avionul, nu este atât de ieftină”, a spus unul dintre aceștia, precizând că nu a observat până acum „un pelerinaj” al romilor pe feribot.

Tatiana Semikop, președinta organizației neguvernamentale „Credință, Speranță și Dragoste” din Odesa, deși nu observat un circuit masiv de mame rrome cu copii între Odesa și Batumi, ne-a comunicat despre tentativele unor persoane de a obține pentru etnici rromi din Moldova acte ale asociației respective, contra cost, pentru a-și legaliza șederea în regiunea Odesa. 

„Majoritatea acestor persoane sunt angajate în regiunea Kilometru 7”, a precizat Tatiana Semikop, precizând că a evitat orice discuție cu asemenea personaje. 

Baronul romilor de la Soroca a declarat că Odesa nu mai reprezintă o destinație pentru rromii care practică comerțul întrucât Piața „Kilometrul 7” nu mai este la fel de atrăgătoare ca odinioară.