(DOC) Expert-Grup, după abrogarea „legii miliardului”: Efectele ar putea fi similare cu „furtul miliardului”

Autor: , in Actualitate / Economic / Politic / 12 aprilie, 2021, 11:41

Votarea în prima lectură a unui nou proiect de lege pentru abrogarea „legii miliardului” este criticată de experții economici de la Expert-Grup. Într-o analiză publicată pe site-ul organizației se „atenționează asupra efectelor extrem de negative ale acestei asupra stabilității macrofinanciare și imaginii țării în fața potențialilor finanțatori, creditori și investitori”.

„Efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul miliardului”. Îndemnăm clasa politică să renunțe la aceasta și alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat, și să se focuseze pe soluționarea miezului problemei, și anume investigarea „furtului miliardului”, tragerea la răspundere a vinovaților, anume din contul cărora să fie recuperați banii furați din sistemul bancar”, au declarat experții.

Poziția experților economici de la Expert-Grup este fundamentată în baza următoarelor constatări:

Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat: „Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde MDL pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde MDL. Prin urmare, conform Articolului 9 al „Legii Nr. 548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei”, Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, va fi obligat să vină cu o contribuție monetară pentru recapitalizarea băncii centrale. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populației și plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală”.

Vor crește costurile de creditare pentru Republica Moldova pe fundalul creșterii riscurilor de țară: „Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai înalt nivel, renunță la propriile angajamente financiare: executarea garanțiilor emise pentru creditele de urgență acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 și 2015. Fără a intra în detalii privind oportunitatea emiterii acelor garanții, însuși faptul că statul ar renunța, post-factum, la propriile garanții, va submina în mod fundamental încrederea țării în fața actualilor și potențialilor creditori (instituțiile financiare și investitorii vor fi mult mai precauți în a finanța Republica Moldova, având un precedent în care statul nu și-a onorat angajamentele financiare anterioare). Aceasta va duce la creșterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar și creșterea dobânzilor pentru alte potențiale împrumuturi pe care le va contracta Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent țării. În aceste condiții, va fi și mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanțelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăși nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului față de BNM în cadrul „legii miliardului””.

Vor fi afectate în mod fundamental relațiile țării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că Republica Moldova va primi mai puține finanțări preferențiale pentru proiecte economice și sociale: „O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roșii în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanț, finanțările celorlalți parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică și post-pandemică”.

Promovarea insistentă, fără a avizare din partea instituțiilor de resort, a unui proiect de lege atât de controversat trezește și mai multe semne de întrebare privind intențiile autorilor: „Este a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”. Prima a avut loc pe 16 decembrie 2020, când 56 de deputați din PSRM și platforma parlamentară „Pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), care ulterior a fost suspendat de către Curtea Constituțională și apoi anulat. Nu este clar de ce se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului Guvernului și a BNM, dar și pe fundalul unui Guvern interimar, fapt ce din nou trezește dubii privind constituționalitatea acestuia”.

„Reieșind din cele menționate mai sus, atenționăm politicienii privind riscurile iminente inițiativei de anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist și care va afecta negativ bugetul de stat și va compromite orice eforturi de a atrage finanțare în Republica Moldova sub formă de granturi, credite și investiții, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii țării. Singura posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanțiilor emise de Guvern în 2014 și 2015 este urgentarea investigațiilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Anume aceasta trebuie să fie sursa de recuperare a pierderilor pentru economie, care ulterior va permite stingerea anticipată a datoriei Guvernului față de BNM, eliberând cu adevărat populația de această povară”, au precizat experții.

În același timp, experții au reiterat mecanismul propus de către Expert-Grup în 2016 de stingere anticipată a datoriei față de BNM în rezultatul activării “legii miliardului”, conform căruia toate veniturile provenite din vânzarea activelor și executarea gajului deținut de băncile falimentare, iar ulterior și încasările din recuperarea banilor fraudați, să fie canalizați exclusiv pentru stingerea anticipată a datoriei respective. Aceștia au adăugat că, în paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanții guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigațiilor și progresul privind recuperarea banilor fraudați. Orice deviere de la aceste priorități este praf în ochi, jocuri politice și, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod rușinos în istoria modernă a țării – „furtul miliardului”.

Amintim că, la data de 9 aprilie, un nou proiect pentru abrogarea „legii miliardului” a fost aprobat în prima lectură, asta după ce legea adoptată de către deputații PSRM – Șor, în ședința nocturnă din 16 decembrie 2020, a fost declarată neconstituțională.

Vezi și: Curtea Constituțională a decis: Legea prin care a fost anulată „legea miliardului” e neconstituțională

Potrivit autorilor, proiectul are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei R. Moldova, utilizarea eficientă și în interesul cetățenilor a resurselor financiare acumulate de stat sub formă de taxe și impozite, neadmiterea majorării substanțiale a datoriei de stat.

„Atunci când a fost adoptată Legea privind emisiunea obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat nu s-a ținut cont de posibilele urmări ale acesteia. Suma obligațiunii crește, reducând posibilitățile Executivului din punct de vedere bugetar de a implementa proiecte sociale și economice. Mai mult, este o tendință de majorare a datoriei de stat și, cel mai grav, o modalitate prin care această povară a fost transferată asupra bugetului de stat, adică pe umerii cetățenilor”, a explicat Petru Burduja.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X